Arhiva mai, 2010

Prima forma de esapament tip “cronometru” a fost construita de Pieere le Roy,intr-o forma simpla in anul 1766.Jhon Arnold a fost un alt mare ceasornicar,care a imbunatatit acest tip de esapament prin folosirea arcului spiral helicoidal. Dar esapamentul “cronometru” se poate spune ca a fost inventat de Thomas Earnshaw in anii 1780, si a ramas aproape neschimbat de-a lungul anilor pina in zilele noastre. Thomas Earnshaw este numit “creatorul cronometrului marin modern”.

In general aranjamentul unui esapament cronometru este:

Iar aranjamentul detentei este:

Ansamblul detentei este compus dintr-un support de care este prins arcul,la capatul arcului este prinsa detenta si arculetul de trecere cu ajutorul unui surub.Detenta se termina cu pipa ,in care este montata paleta de blocare.Pipa se continua cu lamella,iar arculetul de trecere este mai lung putin decit capatul lamelei.
Functionarea acestui tip de esapament se desfasoara dupa cum urmeaza:

Cind balansul ,pe al carui ax este montat platoul mic sic el mare,se roteste in sensul sagetii,paleta de deblocareva agata capatul arculetului de trecere,care fiind sprijinit de lamele,va obliga detenta sa se deplaseze,astfel piatra de blocare prinsa in pipa va debloca dintele “a” al rotii ancora.

Deblocarea dintelui rotii ancora

In acest moment roata ancora va porni miscarea de rotatie,agatind in drum paleta de impuls.

Realizarea impulsului

Detenta revine pe pozitia initiala sub actiunea arcului.
Dup ace impulsul s-a realizat,roata ancora isi va continua miscarea de rotatie pana in momentul in care dintele “b” va fi blocat de paleta de blocare.

Blocarea dintelui “B” de catre piatra de blocare

Balansul va continua miscarea de rotatie in sensul impulsului,va ajunge sa se opreasca si isi va schimba sensul de rotatie.

La revenire,paleta de impuls va trece nestingherita de arculetul de trecere,aceste fiind foarte moale-in general din foita de aur de 9 K.

Revenirea balansului

Si astfel ciclul se reia.

De observat ca la acest tip de esapament impulsul se realizeaza doar intr-un singur sens,fiind considerat cel mai précis esapament,deoarece interferenta dintre balans,roata ancora si piatra de impuls are perioada cea mai scurta,si deci frecarile inerente sunt cele mai mici,spre deosebire de celelalte tipuri de esapamente.

Odata cu ocazia sustinerii examenelor finale pentru obtinerea certificatului “Certificate in the Repair, Restoration an Conservation of Watches” ,am avut si placerea de a vizita sediul central si muzeul Institutului Britanic de Orologerie, pe scurt BHI.
Situat la aproximativ 130 de mile nord de Londra,linga vestita padure Sherwood,intr-o localitate mica,Upton Hall,de-o serenitate si o liniste desavirsita,se ridica ,pe un domeniu impresionant,un vechi castel in care BHI isi are sediul central.

Fatada proaspat renovate a BHI

O latura a vechilui castel in care BHI isi are sediul

De la primii pasi pe acest domeniu,si mai mult ,odata cu intrarea in cladire, te simti coplesit de traditionalismul specific englezesc,atit prin atmosfera sobra impusa de interiorul castelului,cit si prin multitudinea de ceasuri si orologii expuse in toata cladirea transformata dintr-o data in muzeu.

Holul principal te intampina cu citeva ceasuri remarcabile

Am avut fericirea si placerea sa pot urmari prin intermediul exponatelor, istoria orologeriei Imperiului Britanic, care a dat nume mari precum Thomas Mudge-inventatorul esapamentului detasat, ”detached lever escapement”- Jhon Harrison ,primul mester care a construit un ceas sufficient de précis pentru a fi folosit de marina pentru determinarea longitudinii sau Thomas Earnshaw,inventatorul esapamentului cu detenta-“ spring detent escapement”- esapament folosit si in ziua de azi in cronometrele marine.

Am putut admira deasemenea o colectie impresionanta de ceasuri de podea din diverse epoci,putind urmari evolutia eforturilor de imbunatatire a preciziei ceasurilor.de la “Recoil Escapement” la “Gravity Escapement” ,de la pendule necompensate la pendule compensate cu vas de mercur,sisteme “Grid-Iron” sau cu aliaj de invar.
Deasemenea am avut placerea de a putea vedea si admira o multime de ceasuri de buzunar,putind intelege mai bine evolutia acestora,de la primele “Verge escapement” la mai modernele “ English Lever Escapement” expuse intr-un décor impresionant.

Impresionanta colectie de ceasuri de buzunar

Cu toate ca se spune ca poporul englez este sobru si rece,am avut surpriza sa sa cunosc cativa pasionati de orologerie,care au facut vizita mea la BHI cit se poate de placuta,incepind cu Presedintele Consiliului de Administratie ,D-l Mark Mills, General Manager-ul ,d-l Martin Taylor,indrumatorul meu care timp de tri ani de studentie mi-a calauzit pasii ,D-l Alan Midleton si staff-ul BHI de la D-na Maxine Bell la D-na Tracy Bird,carora le multumesc din suflet pentru amabilitatea si sprijinul acordat in timpul sederii mele la British Horological Institute.

Majoritatea ceasurilor prezinta un marcaj pe carcasa sau cadran, privind rezistenta la apa. Acest marcaj poate fi exprimat in metri (m.), atmosfere (atm) sau bari (bar). Astfel:
30m = 3atm sau bar
50m = 5atm sau bar
100m =10 atm sau bar
200m =20atm sau bar
ETC…
Ceasurile marcate “Diving” sunt special construite pentru scufundari.
In unele cazuri nu este scris “Water resistant”, ci apar numai initialele W.R.
Din punct de vedere al producatorilor, marcajele de pe ceasuri se “traduc” astfel:
– fara marcaj……Udati ceasul pe riscul propriu
– water resistant(fara alta indicatie in metri)…nu este recomandat a fi udat
– water resistant 30m…..ceasul rezista la stropiri intimplatoare, ploaie, spalat pe maini
– water resistant 50m….ceasul rezista la baie, dus, inot de suprafata
– water resistant 100m…ceasul rezista la sarituri in apa si sporturi acvatice
– water resistant 200m…ceasul rezista la scufundari
Acum sa facem o scurta analiza in baza careia aceste marcaje sunt inscriptionate pe ceasuri.
In fabrica, dupa ce ceasurile au fost montate in carcase, acestea sunt introduse in camere speciale si sunt supuse la presiunile corespunzatoare inscriptionarilor. Nu detaliez acest proces, important este sa stiti ca aceste verificari se fac la presiuni statice si o temperatura constanta.
Acum haideti sa vedem ce se intimpla in realitate;
– Punctul cel mai vulnerabil al unui ceas este coroana-cheita in termeni populari.
– In decursul purtarii ceasului, pe linga presiunile statice, pot aparea si presiuni dinamice – o chestiune destul de controversata, dar adevarata – care chiar daca nu sunt mari la un moment dat pot influenta rezistenta la apa a ceasului.
– Deasemenea, atunci cind va spalati pe maini, sapunul se depune in jurul coroanei, ajunge pe garniturile de etansare si fiind compus din granule f.mici, poate creea drum apei spre interiorul ceasului.
– Un ceas umezit, chiar daca nu a-ti folosit sapun, va retine praful foarte usor. Si unde se depune cel mai usor? La aceeasi coroana, efectul in timp fiind uzarea garniturilor.
– Folosind ceasul in apa, datorita miscarii mainii, coroana poate fi rotita involuntar, ceea ce afecteaza deasemenea rezistenta la apa a acestuia.

– Schimbarile bruste de temperaturi sunt foarte daunatoare ceasului. Stati frumos la plaja cu ceasul pe mina, va bate soarele, ceasul se incalzeste, si dupa aceea, sa va racoriti, trageti o baia in apa rece. Ce se intimpla? Componentele ceasului au coeficienti de dilatare si contractare diferiti, la schimbarea brusca de temperatura apa isi face drum spre interiorul ceasului.
Acum combinati aceste citeva elemente – care nu sunt toate – si poate veti intelege de ce eu personal nu sunt total de acord cu purtarea si folosirea ceasurilor in apa.
Trebuie sa spun ca unii producatori, pe garantiile lor specifica ”Do not push the watch to the limit” ceea ce se traduce cam asa: “Nu duceti ceasul la limitele sale”, lucru cu care eu sunt deacord, deoarece atrage atentia asupra felului in care folositi ceasul.
Ceasurile pe care eu le consider potrivite pentru folosirea lor curenta in activitati acvatice sunt ceasurile care au asa numita “Screw-on Crown”,
adica coroana lor este prevazuta cu filet si ea nu poate fi actionata decit daca se defileteaza.
Ca un sfat pentru posesorii de ceasuri care au diverse marcaje, atunci cind mergeti la un ceasornicar, chiar si pentru o schimbare de baterie, solicitati dupa schimbare si un test la presiune, chiar daca costa in plus. Acesta se face in fata Dvs.cu un aparat special – disponibil in atelierul meu – si nu dureaza foarte mult. Acest test va demonstra ca ceasul a fost corect inchis si totodata va absolvi ceasornicarul de viitoarele reclamatii privind intrarea apei in ceas.
Si ca sa concluzionez, va sfatuiesc sa nu folositi ceasurile in apa, mai ales timp indelungat, si trebuie sa fiti constienti ca puteti strica ceasul si ca riscul va apartine.
Aceasta este opinia mea si nu cer nimanui sa fie intrutotul deacord cu ea. Este o opinie desprinsa din experienta.

Ca sa fiu bine inteles, trebuie sa stiti ca in acest articol ma refer la ceasurile mecanice – indiferent ca sunt cu armare manuala sau automata – nicidecum la cele cu Quartz sau controlate prin satelit.
Ca sa fac o comparatie, care poate va dezamagi pe citiva posesori de ceasuri scumpe, un ceas cu quartz ieftin – 5-6 sute de mii de lei – poate, sau mai bine zis este mai précis decit un ceas foarte complicat si scump, de ordinul miilor sau zecilor de mii de Euro, dar mecanic, cum ar fi Rolex, Omega, Maurice Lacroix, etc.
La ceasurile mecanice, exista doua categorii de precizie, ca sa zic asa: ceasurile Certificate Chronometer sau cele necertificate Chronometer.
Acest certificat “ Official Swiss Chronometer” este acordat de catre un institut Elvetian care este responsabil pentru certificarea mecanismelor si se numeste Controle Officiel Suisse des Chronometres, prescurtat COSC. Nici un ceas nu are dreptul sa poarte sigla “Chronometer” atita timp cit nu are acest certificat. Testele la care sunt supuse aceste ceasuri pentru a putea purta aceasta sigla sunt destul de multe, sapte la numar, pe care nu am sa le insir aici, Ceea ce este important de stiut, este ca standardul de precizie pentru ceasurile certificate COSC , este de -4/+6 sec/24 h.
La celelalte ceasuri moderne limitele maxime admise de producatori in general sunt de -15+20 sec/24h.
Asadar limitele rezonabile la care va puteti astepta de la ceasuri de calitate, dupa o reparatie corespunzatoare, sunt:

Rata eroare/tip ceas Acceptabil Bun Foarte bun
Ceasuri vechi -/+60 sec/24h -/+ 20 sec/24h -/+5 sec/24
Ceasuri moderne necertificate -15/+20 sec/24h -/+ 10 sec/24h -/+3 sec/24h
Ceasuri moderne certificate -4/+6 sec/24h -/+3 sec/24h -/+ 1 sec/24h

De la aceste date fac exceptie ceasurile Rusesti, pentru care pina si producatorul da erori de -45/+120 sec/24h/.
Datele din tabel sunt cu titlu informativ.
Daca ceasul se incadreaza in valorile din coloana “Acceptabil”, inseamna ca ceasul se incadreaza in limitele general acceptate de catre producatori si ceasul nu poate fi considerat defect.
Dupa reparatia unui ceas e bine sa solicitati ceasornicarului o printare a ratei de eroare in cel putin 2 pozitii ale ceasului, cu cadranul in sus, respectiv cu coroana in jos, majoritatea aparatelor de reglaj oferind aceasta posibilitate.