Ceasuri

Scriu aceste randuri din mai multe motive.

In primul rand pentru a incerca sa evidentiez complexitatea meseriei de ceasornicar,care in ultima perioada pare sa se fi demonetizat.Spun asta pentru ca am vazut destule persoane care au reusit sa demonteze si sa asambleze cateva mecanisme de ceas iar apoi s-au autodeclarat ceasornicari,unii cu pretentia de a fi chiar avansati.Sincer,nu fac apropo la nimeni,ci doar trag o concluzie.

In al doilea rand scriu aceste randuri pentru cei care doresc sa imbratiseze aceasta meserie,si care trebuie sa inteleaga ca timpul petrecut langa un ceasornicar nu este suficient pentru a intelege aceasta meserie,ci este nevoie si de multe cunostinte de specialitate,care pot fi acumulate doar prin studiu,si cel mai recomandat printr-o scolarizare de specialitate.

In al treilea,si nu in ultimul rand,scriu pentru ceasornicarii care au state vechi in meserie,pentru ai face poate sa inteleaga ca experienta nu este suficienta daca nu este complectata de o buna si temeinica cunoastere a implicatiilor tehnice a deciziilor pe care le iau in cadrul reparatiei unui ceas.

Stiinta ceasornicariei inseamna cunoasterea unor elemente de matematica,fizica,chimie,studiul materialelor,tehnologie etc,imbinate pentru a atinge un scop final:ceasul!

Arta ceasornicariei inseamna aplicarea acestor stiinte exacte si de necontestat in decursul reparatiei sau proiectarii unui ceas.

Vorbind despre stiinta ceasornicariei,mai sunt cateva elemente demne de luat in seama.

Am invatat sa nu pun la indoiala cercetarea sau sa incerc sa fiu mai “destept” decat unii care nu au facut altceva decat sa incerce sa dezvolte aceasta stiinta in folosul celor care o utilizeaza.Ca sa fiu mai specific,am sa dau un exemplu minor dar care subliniaza exact ceea ce vreau sa spun.Sa luam banalul cutit de desfacut capacul “snap-back” ale unui ceas.Am vazut ceasornicari care au la dispozitie acest cutit si totusi aleg sa foloseasca lama obisnuita a unui briceag,si care in fata mea au zgariat capacul ceasului.La intrebarea mea “de ce nu folositi cutitul special”raspunsul a fost ca lama briceagului este la fel cu acel cutit.Hmmm….nu este adevarat.Credeti ca cei care au dezvoltat acel cutit pentru capace au facut acest lucru din plictiseala?Nu,au facut-o pentru ca au studiat acest aspect,si au ajuns la concluzia ca forma lamei si profilui acesteia este exact ceea ce trebuie pentru ca un capac sa fie deschis in siguranta si cu sanse minime de a fi zgariat.Ce am uitat sa specific este ca acei ceasornicari nu stapaneau “stiinta”deschiderii unui capac snap-back! Nu radeti,da,exista si aici  o stiinta si reguli stricte pentru desfacerea acestuia.Iar in acest caz dezacordul este evident,iar orice argumentatie legata de folosirea cutitului special este inutila.

Tot vorbind despre stiinta ceasornicariei,argumente de genul  “asa fac de 30 de ani”  sau  ”asa a facut mesterul de la care am invatat”  nu sunt argumente stiintifice.

Sa nu uitam ca ceasornicaria,mai ales la noi in tara s-a perpetuat mai mult decat s-a invatat.Scolile de specialitate au fost aproape inexistente,nivelul de predare a fost cel care a fost.Nu vreau sa pun scoala de ceasornicarie Romaneasca intr-o lumina proasta,dar nici nu pot sa ignor un fapt.Cu atat mai mult cu cat aceasta scoala in f.multe cazuri nici nu a fost urmata,ceasornicaria fiind o meserie pentru care primeai calificare la locul de munca.De unde si perpetuarea unor greseli care pana la urma s-au transformat in legi fara argumente.

Sa nu uitam deasemenea ca ceasornicaria s-a transformat mult in ultimele decenii,mestesugul imbinandu-se cu arta si stiinta,poderea stiintei crescand semnificativ.

Ca sa concluzionez,stiinta ceasornicariei este o stiinta exacta,care nu se invata din auzite ci se studiaza temeinic in scoli de specialitate.

Arta ceasornicariei,care include si mestesugul,este o parte mai subiectiva a acestei meserii.Dovada acestui fapt sta in multitudinea de calibre de mecanisme care se afla pe piata,sau care au fost concepute de-a lungul timpului,care sunt diferite ca si aspect dar pana la urma respecta aceleasi regului ale caror scop final este CEASUL.Dezvoltarea tehnologiilor,a materialelor,a stiintei in general a dus la un progres major a rezultatului final,dar conceptul de baza a ramas acelasi de-a lungul ultimelor secole,dovada a rolului enorm al stiintei in dezvoltarea ceasornicariei.

Arta ceasornicariei in reparatia ceasului consta in solutiile tehnice aplicate pe parcursul reparatiei unui ceas,care trebuie pana  la urma sa respecte acelasi scop final,functionarea corecta a ceasului si nealterarea formei si conceptului initial al mecanismului in lucru.Orice modificare a unei piese,altfel decat a proiectat-o producatorul inseamna o alterare a ceasului,si este inadmisibila in contextul reparatiei ceasului.

O regula de baza in repararea unui ceas este aceea ca decat sa modificam forma initiala a unei piese din ceas,mai bine nu-l reparam.Acest lucru este ilustrat f bine in multe ceasuri in care modificarea formei podului balans,prin indoirea acestuia in sus sau in jos pentru a adapta un ax balans neexecutat corespunzator sau neoriginal nu a facut altceva decat sa aduca ceasul in stare de “ticaiala”,nicidecum la scopul final de functionare corecta,mai mult acest lucru a facut ca aducerea ceasului la forma originala sa fie aproape o misiune imposibila,sau daca este totusi posibila,costurile aferente fiind mult mai mari.

Acesta este doar un exemplu,din pacate aceste exemple pot fi numeroase.Si totodata va pot asigura ca cei ce au facut aceste modificari,neacceptabile dealtfel-ca sa nu le numesc prostesti-au fost sau sunt f.mandri de realizarile lor,iar daca le spui ca au nenorocit un ceas vor fi f.suparati.

Principiul reversibilitatii in reparatia unui ceas este un concept de baza.Orice reparatie facuta intr-un ceas trebuie sa fie reversibila,in asa fel incat ceasul sa poata fi adus la starea initiala.De aici si arta in reparatia unui ceas,care fara mestesugul,stiinta si indemanarea necesara realizarii unor reparatii de calitate nu fac altceva decat sa ruineze un mecaism sau un ceas.

Ca sa inchei aceasta mica disertatie personala pe marginea ceasornicariei,am sa mai punctez un lucru,poate nu strict legat de tema,dar in contextul temei.Dezvoltarea internetului este un mare avantaj,datorita posibilitatii gasirrii de informatie.Totodata este si un dezavantaj,caci de multe ori aricole publicate de diferite persoane,care au titlu de opinie personala,sunt luate ca litera de lege si aplicate ca atare.Trebuie sa facem diferenta intre  o lucrare sau articol cu titlu de opinie personala  si o lucrare documentata stiintific sau istoric.

De Carmen Banu

Nume de referinta in orologeria internationala marca JAPY reprezinta punctul de pornire a realizarii componentelor de ceasuri standardizate, dar si a primelor masini unelte performante folosite pentru realizarea acestora.

Fondatorul marcii, Frederic Japy, pionier al industriei orologiere franceze dar si al capitalismului industrial, s-a nascut la 22 mai 1749, la Beaucourt in teritoriul Belfort din nord estul Frantei.

Isi face studiile in Le Locle unde se initiaza in tehnica orologeriei. In anul 1777, la intoarcerea in orasul natal pune bazele unui atelier pentru componente de ceasuri, proiectand in acelasi timp si masinile unelte necesare producerii acestora. In 1799 va obtine brevete pentru 10 masini unelte care vor asigura monopolul tehnic de fabricare a componentelor de ceasuri (ebauches). Pentru a se putea dezvolta cumpara moara Badevel, construind prima fabrica din lume pentru componente de mecanisme ale pendulelor. Prin folosirea utilajelor pentru productia de masa va reduce costurile de fabricatie si va mari productia de piese de la 2400 in 1780 la 12700 in 1806.  Efectele  acestor schimbari majore vor fi resimtite in tara vecina, Elvetia, in regiunea Jura, unde vor fi inchise ateliere de ceasuri. Fabrica Japy va furniza Elvetiei 91.3% din productia proprie, devenind o concurenta puternica pentru manufacturile elvetiene.

In anul 1806 Frederic Japy decide sa renunte la rolul de conducator al afacerii sale, predand responsabilitatile celor trei fii ai sai Jean-Pierre, Fritz si Louis-Frederique, creandu-se astfel Societatea JAPY FRERES. Acestia vor decide sa diversifice activitatea prin crearea unei unitati de productie a suruburilor pentru lemn in La Fechotte, in anul 1811. Renumele orologeriei Japy devine international.

Fabrica Japy 1823

Fabrica Japy 1880

In anul 1825 JAPY FRERES introduce mecanismul cu alarma pentru ceasurile de calatorie.

Anul 1840 marcheaza deschiderea unei filiale la Paris, in Rue de Temple, nr.108.

Dupa anul 1855 produsele sunt comercializate sub numele JAPY FRERES ET COMPAGNI iar din 1865 compania va produce si carcase de bronz pentru ceasurile proprii. In anul 1860 compania avea peste 5000 de muncitori, asigurand in acelasi timp o dezvoltare economica rapida a regiunii si cresterea polpulatiei micului sat Beaucourt care numara initial 200 de locuitori. Vor  continua diversificarea activitatilor in domeniul lacatuseriei, a produselor de uz casnic din fier forjat realizate La Feschotte, in timp ce la Badevel din 1850 se vor realiza numai ceasuri complete, odata cu modernizarea procesului de productie.

Din anul 1880 a fost introdus ceasul de calatorie stil american cu alarma numit „reveil American”. Acest tip de ceas se va produce pana in anul 1907.

Recunoasterea calitatii ceasurilor marca JAPY s-a materializat atat prin comercializarea unui numar impresionant de ceasuri si componente cat si prin premiile, medaliile si diplomele nationale si internationale primite in perioada 1819-1880.

1819 Medalia de aur Louis XVIII
1823 Medalia de aur Louis XVIII
1827 Medalia de aur Charles X
1834 Medalia de aur Louis Philippe
1839 Medalia de aur Louis Philippe
1844 Medalia de aur Louis Philippe
1849 Medalia de aur Louis Philippe
1851 Marea Medalie Expozitia Universala Londra
1853 Medalia Prima Clasa Expozitia  Universala New York
1855 Marea Medalie de Onoare Expozitia Universala Paris
1867 Marea Medalie de Onoare Expozitia Universala Paris
1873 Marea Diploma de Merit Expozitia UniversalaViena
1879 Marele Premiu de Onoare Expozitia Universala Paris
1879 Marea Diploma de Onoare Expozitia  Regionala Besançon
1879 Marea Diploma de Onoare Expozitia  Speciala de Orologerie
1880 Marea Diploma de Onoare de la Chaux-de-Fond

Ceasul cu alarma, repetitie, calendar si „grande sonnerie” (marcarea acustica a sferturilor, jumatatilor si orelor intregi) va fi introdus incepand cu anul 1902.

In anii 1930-1935 Franta este atinsa de criza economica, care va afecta si productia de ceasuri Japy, ceea ce va conduce la inchiderea fabricii Badevel, fabricarea ceasurilor centralizandu-se la Beaucourt.

Pana la jumatatea secolului al XX-lea, Uzinele Japy si-au diversificat activitatile realizand pompe hidraulice, masini agricole, motoare, corpuri de iluminat, masini de scris. Marca va fi cumparata in anul 1954 de Societatea Jazz si productia se opreste la Beaucourt, insa oficial activitatea companiei se incheie in anul 1979.

Astazi uzinele nu mai functioneaza dar numele JAPY ramane prezent in regiune prin Muzeul JAPY, creat in 1986 la initiativa autoritatilor locale chiar intr- una dintre fabricile dezafectate, prin gimnaziul, strada si restaurantul din Paris, care poarta numele celebrei marci.

Gimnaziul Japy                           Strada Japy                            Restaurantul Japy

Colectia Muzeului Ceasului cuprinde sapte ceasuri marca JAPY,  unul de pertete, unul de masa , trei de semineu si doua de voiaj, realizate in perioada 1823-1907. Acestea prezinta un registru decorativ foarte bogat si divesificat .

1.CEAS DE PERETE, 1855-1867

Ceasul de perete cartel, realizat din bronz aurit prezinta o decoratie bogata cu motive zoomorfe (capete de cerb, lup, caine de vanatoare, porc mistret) si vegetale (struguri, ghinde, frunze de vita –de-vie si stejar).Cadranul ceasului, emailat contine cifre arabe pentru ore si marcaj liniar pentru minute. Mecanismul prezinta sistem anker, regulator pendular ; sistem de sonorizare a jumatatilor de ora si al orelor intregi. Placa de baza a mecanismului contine stantata inscriptia: JAPY FRERES/GRD. MED. D’HONN./EXP. 1855.

2. CEAS DE MASA,1823-1849

Carcasa in stil Rococo, cu ornamente  florale aplicate din alama, portelan si turcoaze ; sub cadran un medalion din portelan pictat redand o scena de gen; suport din lemn, imbracat in catifea visinie, cu ornamente aplicate din alama , bronz aurit si camee. Mecanism sistem anker, regulator pendular; sistem de sonorizare al jumatatilor de ora si al orelor intregi; pe placa mecanismului inscriptia: Japy Freres/MEDAILLE D’OR

3. CEAS DE SEMINEU,1823-1849

Carcasa din bronz aurit si medalioane din portelan policrom  redand motive vegetale si o scena de gen. Cadran din portelan policrom, cu cifre romane inscrise in cartuse de culoare alba; central decor cu ghirlande de flori. Mecanism sistem anker, regulator pendular; sistem de sonorizare al jumatatilor de ora si al orelor intregi; pe placa mecanismului inscriptia: Japy Freres/MEDAILLE D’OR

4. CEAS DE SEMINEU, 1823-1849

Carcasa din alama si bronz cu baza trapezoidala; decoruri vegetale; picioruse stilizate; personaje feminine rugandu-se langa un edicul redandu-i pe Madona cu pruncul .Cadran emailat, de culoare alba cu cifre romane pentru ore si marcaj liniar pentru minute; mecanism sistem anker, regulator pendular; sistem de sonorizare al jumatatilor de ora si al orelor intregi; pe placa mecanismului inscriptia: Japy Feres/MEDAILLE D’OR

5. CEAS DE SEMINEU,1855-1867 – a apartinut  domnitorului Mihail Sturdza

Carcasa din bronz decorata cu motive vegetale (struguri, frunze de vita- de -vie) surmontata de un personaj mitologic (Bachus). Cadran emailat , de culoare alba, cu cifre romane pentru ore, de la I laXII si cifre arabe, marcate din 5 în 5, pentru minute. Mecanism sistem anker, regulator pendular, sistem de sonorizare al jumatatilor si orelor intregi; pe placa de baza a mecanismului inscriptia: JAPY FRERES/MED.D’HONN./EXP. 1855.

6. CEAS DE VOIAJ, 1880-1885

Carcasa metalica cu motive vegetale cizelate sustinuta de patru picioruse ornamentate. Cadran cu cifre romane dispuse pe cartuse emailate; central motiv vegetal stilizat. Mecanism sistem anker, regulator pendular, sistem de sonorizare al jumatatilor si orelor intregi; pe placa de baza a mecanismului este stantata sigla marcii:

7. CEAS DE VOIAJ , 1902-1907

Ceas de voiaj cu sonerie; carcasa din alama de forma rectangulara cu maner de sustinere; cadran emailat , de culoare alba, cu cifre romane pentru ore, de la I laXII si cifre arabe, marcate din 5 in 5, pentru minute. Mecanism sistem anker, regulator circular; pe placa de baza a mecanismului este stantata sigla marcii:

Bibliografie

G.H. Baillie, C. Clutton, C. A. Ilbert- Old clocks and watches and their makers

http://www.famille-japy.fr/pages/la-famille-japy.html

http://www.musees-des-techniques.org

Prima forma de esapament tip “cronometru” a fost construita de Pieere le Roy,intr-o forma simpla in anul 1766.Jhon Arnold a fost un alt mare ceasornicar,care a imbunatatit acest tip de esapament prin folosirea arcului spiral helicoidal. Dar esapamentul “cronometru” se poate spune ca a fost inventat de Thomas Earnshaw in anii 1780, si a ramas aproape neschimbat de-a lungul anilor pina in zilele noastre. Thomas Earnshaw este numit “creatorul cronometrului marin modern”.

In general aranjamentul unui esapament cronometru este:

Iar aranjamentul detentei este:

Ansamblul detentei este compus dintr-un support de care este prins arcul,la capatul arcului este prinsa detenta si arculetul de trecere cu ajutorul unui surub.Detenta se termina cu pipa ,in care este montata paleta de blocare.Pipa se continua cu lamella,iar arculetul de trecere este mai lung putin decit capatul lamelei.
Functionarea acestui tip de esapament se desfasoara dupa cum urmeaza:

Cind balansul ,pe al carui ax este montat platoul mic sic el mare,se roteste in sensul sagetii,paleta de deblocareva agata capatul arculetului de trecere,care fiind sprijinit de lamele,va obliga detenta sa se deplaseze,astfel piatra de blocare prinsa in pipa va debloca dintele “a” al rotii ancora.

Deblocarea dintelui rotii ancora

In acest moment roata ancora va porni miscarea de rotatie,agatind in drum paleta de impuls.

Realizarea impulsului

Detenta revine pe pozitia initiala sub actiunea arcului.
Dup ace impulsul s-a realizat,roata ancora isi va continua miscarea de rotatie pana in momentul in care dintele “b” va fi blocat de paleta de blocare.

Blocarea dintelui “B” de catre piatra de blocare

Balansul va continua miscarea de rotatie in sensul impulsului,va ajunge sa se opreasca si isi va schimba sensul de rotatie.

La revenire,paleta de impuls va trece nestingherita de arculetul de trecere,aceste fiind foarte moale-in general din foita de aur de 9 K.

Revenirea balansului

Si astfel ciclul se reia.

De observat ca la acest tip de esapament impulsul se realizeaza doar intr-un singur sens,fiind considerat cel mai précis esapament,deoarece interferenta dintre balans,roata ancora si piatra de impuls are perioada cea mai scurta,si deci frecarile inerente sunt cele mai mici,spre deosebire de celelalte tipuri de esapamente.

Odata cu ocazia sustinerii examenelor finale pentru obtinerea certificatului “Certificate in the Repair, Restoration an Conservation of Watches” ,am avut si placerea de a vizita sediul central si muzeul Institutului Britanic de Orologerie, pe scurt BHI.
Situat la aproximativ 130 de mile nord de Londra,linga vestita padure Sherwood,intr-o localitate mica,Upton Hall,de-o serenitate si o liniste desavirsita,se ridica ,pe un domeniu impresionant,un vechi castel in care BHI isi are sediul central.

Fatada proaspat renovate a BHI

O latura a vechilui castel in care BHI isi are sediul

De la primii pasi pe acest domeniu,si mai mult ,odata cu intrarea in cladire, te simti coplesit de traditionalismul specific englezesc,atit prin atmosfera sobra impusa de interiorul castelului,cit si prin multitudinea de ceasuri si orologii expuse in toata cladirea transformata dintr-o data in muzeu.

Holul principal te intampina cu citeva ceasuri remarcabile

Am avut fericirea si placerea sa pot urmari prin intermediul exponatelor, istoria orologeriei Imperiului Britanic, care a dat nume mari precum Thomas Mudge-inventatorul esapamentului detasat, ”detached lever escapement”- Jhon Harrison ,primul mester care a construit un ceas sufficient de précis pentru a fi folosit de marina pentru determinarea longitudinii sau Thomas Earnshaw,inventatorul esapamentului cu detenta-“ spring detent escapement”- esapament folosit si in ziua de azi in cronometrele marine.

Am putut admira deasemenea o colectie impresionanta de ceasuri de podea din diverse epoci,putind urmari evolutia eforturilor de imbunatatire a preciziei ceasurilor.de la “Recoil Escapement” la “Gravity Escapement” ,de la pendule necompensate la pendule compensate cu vas de mercur,sisteme “Grid-Iron” sau cu aliaj de invar.
Deasemenea am avut placerea de a putea vedea si admira o multime de ceasuri de buzunar,putind intelege mai bine evolutia acestora,de la primele “Verge escapement” la mai modernele “ English Lever Escapement” expuse intr-un décor impresionant.

Impresionanta colectie de ceasuri de buzunar

Cu toate ca se spune ca poporul englez este sobru si rece,am avut surpriza sa sa cunosc cativa pasionati de orologerie,care au facut vizita mea la BHI cit se poate de placuta,incepind cu Presedintele Consiliului de Administratie ,D-l Mark Mills, General Manager-ul ,d-l Martin Taylor,indrumatorul meu care timp de tri ani de studentie mi-a calauzit pasii ,D-l Alan Midleton si staff-ul BHI de la D-na Maxine Bell la D-na Tracy Bird,carora le multumesc din suflet pentru amabilitatea si sprijinul acordat in timpul sederii mele la British Horological Institute.

Majoritatea ceasurilor prezinta un marcaj pe carcasa sau cadran, privind rezistenta la apa. Acest marcaj poate fi exprimat in metri (m.), atmosfere (atm) sau bari (bar). Astfel:
30m = 3atm sau bar
50m = 5atm sau bar
100m =10 atm sau bar
200m =20atm sau bar
ETC…
Ceasurile marcate “Diving” sunt special construite pentru scufundari.
In unele cazuri nu este scris “Water resistant”, ci apar numai initialele W.R.
Din punct de vedere al producatorilor, marcajele de pe ceasuri se “traduc” astfel:
– fara marcaj……Udati ceasul pe riscul propriu
– water resistant(fara alta indicatie in metri)…nu este recomandat a fi udat
– water resistant 30m…..ceasul rezista la stropiri intimplatoare, ploaie, spalat pe maini
– water resistant 50m….ceasul rezista la baie, dus, inot de suprafata
– water resistant 100m…ceasul rezista la sarituri in apa si sporturi acvatice
– water resistant 200m…ceasul rezista la scufundari
Acum sa facem o scurta analiza in baza careia aceste marcaje sunt inscriptionate pe ceasuri.
In fabrica, dupa ce ceasurile au fost montate in carcase, acestea sunt introduse in camere speciale si sunt supuse la presiunile corespunzatoare inscriptionarilor. Nu detaliez acest proces, important este sa stiti ca aceste verificari se fac la presiuni statice si o temperatura constanta.
Acum haideti sa vedem ce se intimpla in realitate;
– Punctul cel mai vulnerabil al unui ceas este coroana-cheita in termeni populari.
– In decursul purtarii ceasului, pe linga presiunile statice, pot aparea si presiuni dinamice – o chestiune destul de controversata, dar adevarata – care chiar daca nu sunt mari la un moment dat pot influenta rezistenta la apa a ceasului.
– Deasemenea, atunci cind va spalati pe maini, sapunul se depune in jurul coroanei, ajunge pe garniturile de etansare si fiind compus din granule f.mici, poate creea drum apei spre interiorul ceasului.
– Un ceas umezit, chiar daca nu a-ti folosit sapun, va retine praful foarte usor. Si unde se depune cel mai usor? La aceeasi coroana, efectul in timp fiind uzarea garniturilor.
– Folosind ceasul in apa, datorita miscarii mainii, coroana poate fi rotita involuntar, ceea ce afecteaza deasemenea rezistenta la apa a acestuia.

– Schimbarile bruste de temperaturi sunt foarte daunatoare ceasului. Stati frumos la plaja cu ceasul pe mina, va bate soarele, ceasul se incalzeste, si dupa aceea, sa va racoriti, trageti o baia in apa rece. Ce se intimpla? Componentele ceasului au coeficienti de dilatare si contractare diferiti, la schimbarea brusca de temperatura apa isi face drum spre interiorul ceasului.
Acum combinati aceste citeva elemente – care nu sunt toate – si poate veti intelege de ce eu personal nu sunt total de acord cu purtarea si folosirea ceasurilor in apa.
Trebuie sa spun ca unii producatori, pe garantiile lor specifica ”Do not push the watch to the limit” ceea ce se traduce cam asa: “Nu duceti ceasul la limitele sale”, lucru cu care eu sunt deacord, deoarece atrage atentia asupra felului in care folositi ceasul.
Ceasurile pe care eu le consider potrivite pentru folosirea lor curenta in activitati acvatice sunt ceasurile care au asa numita “Screw-on Crown”,
adica coroana lor este prevazuta cu filet si ea nu poate fi actionata decit daca se defileteaza.
Ca un sfat pentru posesorii de ceasuri care au diverse marcaje, atunci cind mergeti la un ceasornicar, chiar si pentru o schimbare de baterie, solicitati dupa schimbare si un test la presiune, chiar daca costa in plus. Acesta se face in fata Dvs.cu un aparat special – disponibil in atelierul meu – si nu dureaza foarte mult. Acest test va demonstra ca ceasul a fost corect inchis si totodata va absolvi ceasornicarul de viitoarele reclamatii privind intrarea apei in ceas.
Si ca sa concluzionez, va sfatuiesc sa nu folositi ceasurile in apa, mai ales timp indelungat, si trebuie sa fiti constienti ca puteti strica ceasul si ca riscul va apartine.
Aceasta este opinia mea si nu cer nimanui sa fie intrutotul deacord cu ea. Este o opinie desprinsa din experienta.