Pentru inceput o sa postez fotografiile originale.
Si acum modificarea pe care am facut-o eu. Cam din topor, dar sper sa se inteleaga ideea.
O sa va scriu cate ceva despre pseudoprezentarea pe care am facut-o la intalnirea 2014 a membrilor forumului ceasornicar.ro.
Ambitionat de lipsa de initiativa a participantilor privind prezentarile anuntate am inceput sa ma gandesc la ce as putea sa prezint.
Singura legatura pe care am avut-o vreodata cu un producator de ceasuri a fost cea cu casa Habring. O sa va povestesc si cu imprejurare.
De asemenea trebuie sa recunosc creditul lui Bonheur care a postat in topicul creat de el niste fotografii a lui Richard Habring. Care modifica niste mecanisme Unitas daca nu ma insel, astfel incat sa primeasca o cusca Tourbillon perfect functionala. Asa ca trebuie sa scriu aici ca topicul lui Bonheur chiar se citeste, desi el nu crede asta.
Legatura cu Habring am luat-o in 2012, in perioada in care incercam sa resuscitez un ceas Doxa. Am cumparat acest ceas dupa niste fotografii neclare, insa sperand ca este echipat cu un calibru rar: Chezard 116.
Ceasul a ajuns cu cadranul distrus. Zgariat intentionat si corodat. De asemenea balansul abia se misca. Cred ca nu fusese curatat si lubrefiat niciodata. Modulul jumping second era afectat. Un ceasornicar rau intentionat sau fostul proprietar indoise axul modulului, astfel incat sa nu mai functioneze. Crezand probabil ca din cauza aceasta mecanismul nu se misca mai deloc.
Banuiam ca este un calibru rar, dar cautand cadran si piese am aflat ca este foarte rar.
Stiam ca Grig are un exemplar asa ca l-am intrebat daca nu stie pe undeva un ceas donor. Nu stia nimic de genul acesta.
L-am intrebat si pe Lucian Marcu daca are cunostinta de un mecanism sau un ceas donor si mi-a raspuns sec: Intreaba-i pe cei de la Chezard. Ei folosesc un lot de mecanisme Chezard 115/116.
Pentru cine nu stie nimic despre aceste mecanisme incerc sa explic pe scurt.
La sfarsitul anilor 50 Doxa a echipat niste ceasuri cu un mecanism care se remarca prin bataia secundarului sacadata, in ritmul unei secunde.
Au fost considerate ceasuri scumpe, toate fiind livrate in carcasa otel.
Pe vremea aceea, era ceva neobisnuit, miscarea secundarului unui ceas fiind oarecum liniara, in ritmul batailor balansului.
Au fost denumite “doctor watch” sau “jumping second” sau “dead beat”.
Modulul jumping second este o complicatie dupa parerea mea care face ca la 6 batai ale balansului la mecanismul cu 21600 batai pe ora (sau la 8 batai ale balansului la mecanismul cu 28800 batai pe ora) sa se elibereze secundarul care face un avans de fix o secunda pe cadran. Energia eliberata de balans in aceste 6 batai este inmagazinata intr-un arc, care se destinde miscand un soi de furca. Aceasta furca face ca o roata dintata fixata pe axul secundarului sa avanseze sacadat in ritmul unei secunde.
Deci, m-am gandit la Habring, sperand ca sa imi trimita ceva particular despre productia lor de ceasuri care sa prezint la intalnire.
Am aflat dupa ce am venit de la intalnire ca exista cel putin un ceas Habring in Romania. Daca stiam inainte faceam tot ce pot sa il imprumut si sa il prezint. Am prezentat ceasul meu Doxa jumping second in lipsa unei piese Habring.
Maine seara o va scriu despre Habring.