Baroc scrie:
Cu tot respectul pt. cunostintele si pasiunea d-voastra in domeniul orologeriei .Dar imi permit sa va contrazic , un colectionar autentic nu isi vinde nici Pobeda , nici Jean Richard , nici Omega din simplul motiv ca sunt etape ale evolutiei( ori maturizarii ) sale ca pasionat ." Colectia personala se sustine din vanzarea achizitiilor anterioare ", aceasta afirmatie are un iz negustoresc si usor descurajant pt. un potential colectionar . De pilda eu am mostenit o colectie filatelica interesanta de la bunicul meu , si in ultimii 30 de ani , din adolescenta pana acum am incercat sa o imbogatesc , insa fara sa vand un timbru , indiferent de problemele mele cotidiene sau de subzistenta . In tot ce colectionez pun o particica de suflet , si atunci zona mercantila se volatilizeaza .
Mai dati-mi voie o observatie. Daca dvs. cumparati timbre de la filatelie sau de la posta, va duceti la ghiseu si platiti X lei pe timbre, ma indoiesc ca aceea se poate numi o colectie, mai degraba o adunatura. Oricand, oricine se poate duce la posta si cumpara aceleasi timbre si devine la fel de colectionar precum dvs.?
Presupun ca dvs. colectionati si timbre vechi, care nu sunt disponibile oricui la ghiseu. Pe care le cumparati de la alti colectionari, nu? Care le vand, nu? Din diverse motive. Si va intreb: de unde mai aveati dvs. colectie stransa in ultimii 30 de ani daca nu exita cineva care sa vi le vanda? Indiferent de motiv. Acel iz negustoresc nu v-a descurajat sa cumparati, nu-i asa?
Nu-l cunosc pe vanzatorul ceasului Strela si admit ca poate avea inclusiv probleme la mansarda. Dar aici nu este vorba de persoane, ci de principii. Daca vindea ceasul la 600 de lei (cam la jumatate fata de pretul real, sa ma corecteze cunoscatorii daca gresesc) era un fraier pacalit, daca nu il vinde la 600 de lei este un gunoi de om. De unde acest standard dublu?