Ceasornicar.ro

Deschid acest topic pentru a discuta / descrie ceasuri cu subiect astronomic, ideal cu mai multe detalii despre ceasurile pe care le avem in colectie, dar nu numai - orice link-uri spre descrieri mai amanuntite sunt binevenite!

Daca voi avea timp la un moment dat sper sa scriu un articol cu mult mai multe detalii, dar pana atunci cateva informatii rapide.

Modelele japoneze de care stiu eu sunt toate legate de Uehara Hideo, el fiind un pasionat al astronomiei ce la un moment dat in anii '80 a lucrat cu Citizen pentru a realiza primele ceasuri cu subiect astronomic dedicate publicului (mai) larg - mai multe se poate afla din link-urile de mai jos (primul este intrarea pe site, al doilea un link direct la povestea inca neterminata a conceptelor respective).

http://translate.google.com/translate?j ... odea.jp%2F

http://translate.google.com/translate?h ... index.html

O alta recapitulare a istoriei modelelor este in imaginea de mai jos:



Modelele au fost mereu serii limitate de ordinul a 500-1000 de bucati, comercializate exclusiv in Japonia - si documentatia lor primara este de asemeni in Japoneza Ca o paranteza - seria este asa de redusa ca la bratara de la modelul meu a trecut neobservata o marcare gresita a directiei in care trebuie scos pinul (cu guleras) de prindere a zalelor

ASTRODEA vine de la ATROnomical Diagram (of the sky) from the EArth.

Exista o multime de modele, al meu este un model 2006 din titan, modelul 'cer integral' pentru latitudine de 35 grade nord (Tokio) cu un calibru 4P92 (va fi undeva o discutie mult mai lunga pe tema asta, se pot vedea cateva idei in threadul de la http://forums.watchuseek.com/f9/citizen ... 55027.html - unde de asemeni exista un link pus de mine catre manual in engleza de la calibrul 4391 precum si o noua versiune inceputa de un alt coleg de acolo).

Ceasul vine cu o lupa 10x - multe din detalii sunt ingrozitor de mici - diametrul ideal al ceasului ar fi fost spre 400 de mm dar el are doar apx. 42mm cu un cristal aproape de 38mm (ce devine recordul in sus din colectia mea).

Ce poate face ceasul:

- la baza ceasului stau practic doua sisteme independente de timp - cel 'clasic' dupa ciclul solar de 24 de ore si respectiv timpul sideral cu un ciclu de 23 ore, 56 minute 04 secunde - prin conventie ele se suprapun la echinoxul de primavara (nu perfect pentru totdeauna, exista o precesie); timpul normal este indicat de indicatoarele normale iar timpul sideral se afla pe cadranul rotitor (peste care se gaseste un alt cadran transparent tratat antireflex ce este fix si serveste la masurari)

- pozitia unei stele poate fi descrisa prin declinatie (Dec., similar latitudine) si respectiv ascensiune dreapta (right ascension - RA, similara longitudine); sistemul cel mai natural de masurare pentru ascensiune este cel exprimat in timp sideral - care descrie momentul in care steau respectiva este aliniata la meridian si care exprimat in timp sideral este o valoare constanta si care are marele avantaj ca este de asemeni aceeasi oriunde pe pamant - Sirius de ex. va fi la meridian mereu cand timpul sideral local va fi 06h 45m 08.9173s indiferent de locul de pe glob unde ne aflam si indiferent de data in cadrul unui an (detaliu amuzant - asa isi calibra Harrison ceasurile);

- cadranul rotitor are o harta cu primele cele mai stralucitoare cam 1000 de stele (si pentru care se poate citi direct la marginea cadranului ascensiunea si se poate vedea si declinatia); stelele sunt grupate in constelatii cu o eticheta de 3 litere - de ex. UMa este Ursa Major - Carul mare;

- cadranul rotitor mai are marcata si ecliptica (traseul soarelui pe cer in cursul unui an);

- cadranul fix are marcate meridianul, zenitul cu intervale gradate de la zenit precum si orizontul si o linie de penumbra;

- unele calcule se pot face doar deranjand (cu coronita pe prima pozitie) timpul sideral (ce poate fi pus la loc pe modelele de dupa 2005 cu usurinta avand timpul oficial local corect precum si diferenta de timp dintre fusul de timp local si locul precis unde ne aflam - de ex. Ploiesti se gaseste cam la 26 grade longitudine est, in timp ce fusul orar este perfect la 30 de grade, deci timpul local real in Ploiesti va fi cu apx 4 minute * 4 grade = apx. 16 min. mai mic decat timpul oficial al Romaniei); alte calcule implica si pasi in care se strica timpul normal (cu coronita pe a doua pozitie);

- se pot calcula cu o aproximatie decenta ora la care soarele rasare si apune in fiecare zi a anului, precum si valori derivate din asta - gen numarul de ore de lumina la o anumita data, sau cate ore de lumina au mai ramas azi;

- se poate calcula timpul la care rasare/apune oricare din stelele de pe cadran sau invers pozitia oricarei stele la un moment dat al anului.

In mod cert se mai pot face si alte lucruri dar pentru ceva foarte pe scurt zic eu ca e destul deocamdata

Mai pun o poza la final precum si un link pentru o versiune online - alegeti Bucharest dintre lista si apoi puteti re-configura imaginea cat de mare doriti si puteti face tot felul de alte calcule (eu acolo am verificat ca Astrodea mea e setata corect - ) :

http://www.fourmilab.ch/yoursky/cities.html

Excelent Catalinus!
Sincer, apreciez postarile acestea care au informatii interesante!

_________________

Ceasornicar,FBHI
Before you judge me, make sure you're perfect.
Good people get tired of being good to ungrateful people

Multumesc - ajutam cu totii cu ce putem - asta e tot 'farmecul' la un forum bun

Pun si o poza cu o versiune de ceas astronomic automatic aparut mai recent decat primele de mai sus (din 1986) dar cu inca un disc transparent in plus fata de Astrodea, de fapt doua in plus dar au eliminat discul de masurare fix si au doar un cerc cu cele 4 puncte cardinale marcat pe interior la cristal (click pe poza pentru a vedea mai multe detalii si poze):

Fabulos! Multumim! Urmaresc cu mare interes in continuare

_________________
Time is on my side!
Born an original, don`t die a copy!

Salut. Poti sa ne spui mai exact ce se vede prin marire cu lupa din dotare ? Galaxiile sunt trecute ca niste puncte sau cum ?
Poate ne poti ajuta cu o poza prin lupa eventual.

Cu stima,

Alex

Cu poza prin lupa este practic imposibil - ar fi nevoie de minim 3 maini plus una pentru o lumina f puternica gen LED si noroc urias la focalizare

Am pus AICI o poza mai mare - prin lupa 10x care vine odata cu ceasul sau o lupa si mai buna si cu o lumina FOARTE buna si cu ochi buni se va vedea mai mare poate de max. 1.5-2 ori dar in mod sigur mai clar (poza nu are un contrast prea grozav - cu o lumina puternica si cu lupa contrastul se poate modifica un pic schimband un pic unghiul ceasului) - insa desigur doar un segment mic din ceas odata.

Ceasul arata elementele astronomice cu magnitudine aparenta mai buna (mai mica numeric) de apx. 4.5 - adica ce se poate vedea cu o pereche de ochi BUNI (dupa minim 15 minute de acomodare) intr-o noapte fara luna de undeva de la munte departe de orice lumina artificiala sau naturala si cu un aer ultra-curat si un cer total fara nori. In afara de Calea Lactee, mai practic se pot vedea cu ochiul liber fix 4 galaxii din care 3 doar in emisfera sudica si doar Andromeda (M31) in cea nordica (si care intr-adevar apare pe ceas, inclusiv in poza mea mare) - lista foarte teoretica se poate vedea aici. Am vazut si cei doi nori Magelanici pe poza de cadran de la modelul pentru emisfera sudica - se vad mai bine pe versiune cu cadran alb-galbui de aici (dar cerul sudic este clar neobisnuit pentru noi).

Iata si lista cu constelatii si prescurtarea de 3 litere:

And Andromeda Cet Cetus
Ant Antlia Cha Chamaeleon
Aps Apus Cir Circinus
Aql Aquila CMa Canis Major
Aqr Aquarius CMi Canis Minor
Ara Ara Cnc Cancer
Ari Aries Col Columba
Aur Auriga Com Coma Berenices
Boo Bootes CrA Corona Australia
Cae Caelum CrB Corona Borealis
Cam Camelopardalis Crt Crater
Cap Caprice Cru Crux
Car Carina Crv Corvus
Cas Cassiopeia CVn Canes Venatici
Cen Centaurus Cyg Cygnus
Cep Cepheus Del Delphinus
Dor Dorado LMi Leo Minor
Dra Draco Lup Lupus
Equ Equuleus Lyn Lynx
Eri Eridanus Lyr Lyra
For Fornax Men Mensa
Gem Gemini Mic Microscopium
Gru Grus Mon Monoceros
Her Hercules Mus Musca
Hoy Horologium Nor Norma
Hya Hydra Oct Octans
Hyi Hydrus Oph Ophiuchus
Ind Indus Ori Orion
Lac Lacerta Pav Pavo
Leo Leo Peg Pegasus
Lep Lepus Per Perseus
Lib Libra Phe Phoenix
Pic Pictor Sge Sagitta
PsA Piscis Austrinus Sgr Sagittarius
Psc Pisces Tau Taurus
Pup Puppis Tel Telescopium
Pyx Pyxis Tra Triangulum Australe
Ret Reticulum Tri Triangulum
Scl Sculptor Tuc Tucana
Sco Scorpius UMa Ursa Major
Sct Scutum UMi Ursa Minor
Ser Serpens Vel Vela
Ser Serpens Caput Vir Virgo
Ser Serpens Cauda Vol Volans
Sex Sextans Vul Vulpecularnus

Apreciez strict complicatiile adaugate ceasurilor pur mecanice!
Mi se pare fascinanta realizarea acestora folosind doar roti dintate, came si adaptarea (aproape) perfecta a acestora la realitatile si vicisitudinile calendarului terestru sau astral.
Daca un ceas cu mecanism bazat pe quartz ofera aceste informatii ma intereseaza sa stiu daca o face mecanic sau printr-un cip de memorie (in care poti pune "aproape" orice cantitate de informatii). In primul caz, jos palaria! In cel de-al doilea... (ma abtin ca doar suntem in perioada sarbatorilor).

Pai strict pe subiectul astronomic al acestui topic - in cazul modelului Astrodea de mai sus realizarea este bazata pe roti dintate si parti mecanice - in principiu de rotita orarului se angreneaza sistemul pentru timpul sidereal in raport de 366 / 2 : 365 (si mai corect ar fi fost 366.25 / 2 : 365.25 dar nu stiu daca e cazul, eventual la primul service aflam daca are rotite cu 1465 si respectiv 2922 dinti )

Succes la numarat dintii! Apeleaza eventual la Bob13 (prietenii stiu de ce)!

Zilele trecute am pus un post in forumul HEQ la WUS intr-un thread foarte lung despre un proiect cu care ma amuz in momentul de fata si am zis sa pun si aici o versiune in romana.

Pe scurt incercand sa implementez diverse functii astronomice intr-un ceas nu foarte scump dar care la 1 secunda/an a devenit cel mai precis pe care il detin am observat o serie de elemente foarte interesante.

In primul post de pe acest subiect mentionam timpul sideral - exista un articol foarte simplu la

http://ro.wikipedia.org/wiki/Timp_sideral

insa cel mai bine se poate intelege din fotografia de la

http://en.wikipedia.org/wiki/Sidereal_t ... solar_time

In ambele locuri se mentioneaza ca o "zi siderala" are doar apx. 23h:56m:04s - dar trebuie mentionat ca exista si o "secunda siderala" (care rezulta din impartirea unei zile siderale in 24/60/60) si care este mai scurta decat o 'secunda normala' (solara/atomica) in raportul apx. 365.25 secunde normale = 366.25 secunde siderale (care provine de la faptul ca la un an avem apx. 365 rotatii in raport cu soarele dar in acest interval fata de un reper foarte indepartat precum stelele pamantul a mai facut o rotire de 360 de grade = in jurul soarelui).

Mai mentionam eu ca 'timpul stelelor' era folosit de cunoscatori ca o metoda de masurare a timpului foarte precisa din istoria destul de indepartata si ca Harrison isi calibra celebrele sale ceasuri (pe la 1730) dupa un interval sideral (dat de Sirius) - dar poate ca multa lume nu intelege prea clar de ce timpul dat de soare nu era suficient de bun.

Explicatia este destul de 'astronomica' - pe scurt si timpul dat de soare si cel dat de stele si cel dat de luna pe intervale lungi se incadreaza intr-o MEDIE destul de constanta si precisa. Problema este desigur ca pe intervale mai mici de zeci/sute ani exista variatii ciclice in jurul acelei medii - variatii multiple, mai mici sau mai mari, care astazi sunt foarte-foarte precis cunoscute!

"Ecuatia echinoctiilor" este formula care descrie variatia timpului sideral actual in jurul timpului sideral mediu - iar ecuatia respectiva rezulta in variatii de oridinul -1.1 la +1.1 secunde (se pot vedea mai multe detalii la http://www.usno.navy.mil/USNO/astronomi ... sider-time ).

Variatia timpului solar actual (adica cu alte cuvinte diversele variatii ale momentului cand soarele este la cel mai inalt punct al zilei) sunt descrise de "ecuatia timpului" - http://en.wikipedia.org/wiki/Equation_of_time - aceste variatii se inscriu intre apx. -14 minute si +16 minute, deci variatii de mai mult de 100 de ori mai mari decat cele care apar la timpul sideral. Daca mai tinem cont si de faptul ca este mult mai imprecis de masurat momente precise legate de soare (care apare mult, mult mai mare = disc solar) decat momente legate de o stea indepartata (care in mod practic chiar poate fi tratata ca punctiforma) se poate vedea clar de ce Harrison folosea Sirius in masuratori si nu soarele

Dar oare luna cum este din acest punct de vedere? Asta este mai ales interesant prin prisma unui fel de 'concurs de marketing' care dureaza de cateva decenii intre producatorii elvetieni de ceasuri mecanice cu fazele lunii (extrem de scumpe) - si e interesant de pornit de la acest post!

Problema este ca odata ce trecem de la marketing la partea tehnica putem afla ca variatiiile momentului de luna noua si luna plina ajung pana la 18 ore departare fata de 'momentul mediu' - a se vedea si http://individual.utoronto.ca/kalendis/ ... x.htm#most !

Si desigur ca 'efortul de calcul' necesar pentru operatia inversa - de la timpul atomic la momentul suficient de precis astronomic - are o evolutie inversa - la timpul sideral se poate ajunge in limite decente de precizie doar cu raportul 366.25/365.25, dar calcule lungi si foarte lungi sunt necesare pentru a spune la ce ora este apogeul solar sau care este momentul precis de luna plina/noua (si de asemeni momentul cand soarele rasare sau apune).

Si in incheiere doua link-uri de la proiectul de la care am pornit:

http://forums.watchuseek.com/f9/quick-p ... 66907.html

http://forums.watchuseek.com/f9/ezchron ... l#poststop

Servus! Am cumparat un ceas Accurist Celestial, foarte similar cu Citizen Astrodea. E o adevarata bijuterie, imi place foarte mult, dar am o problema cu discul constelatiilor. Cand scutur ceasul, discul sare una-doua pozitii de marcaj ascensie dreapta, echivalent cu 20 min timp sideral. Oare e o problema generala la aceste ceasuri planisferice sau exemplarul meu e defect?