Povestea mea e simpla. Cand am chef sa ma distrez le cumpar fetelor mele (una bucata nevasta si o fiica) ceasuri de doi lei de pe unde apuc, ultima gaselnita e de pe eBay. Nici una nu-si doreste un Cartier, Patek sau (Doamne fereste) un minirolex.
Le poarta cu placere pana se plictisesc de ele, si pe urma le arunca la gunoi sau in setar, dupa caz.
Ma uit bine la poze, arunc o privire si la reputatie si mai fac fericit un chinez. Niciodata n-am dat gres, toate au mers impecabil si sunt cele mai corect evaluate ceasuri pe care le-am vazut:
un mecanism (de multe ori Miyota) de patru dolari pe care chinezu-l ia cu unu jumate ca el cumpara cu tona, mai pune material de un dolarel, manopera de un dolar, profit de doi dolari si-l vinde compatriotului lui, comerciantul chinez. Asta-l ia si mi-l da mie cu...un cent. Compania de transport (de obicei de stat) in turbata politica (tot asiatica) de a incuraja exportul, il aduce aproape pe gratis si ii lasa lui banii de "par avion". Ajunge la Cluj, chinezul rade ca m-a pacalit la transport, fetele mele rad ca le amuza, eu rad ca le fac o mica bucurie.
Ultimele "achizitii", in total vreo 30 de dolarei, radeti si voi:
Edit: cu vreo 120 de dolarei as putea sa le cumpar cate un "minirolex" din tara de la "intreprinzatori", plus vreo cin'spe lei pe Fan curier, ar ajunge direct la gunoi si n-ar mai rade nimeni...poate doar voi