Final cu happy end ......partial.
Dupa un lung periplu ceasul a ajuns la mine.
Impresia initiala a fost dezamagitoare. Un pseudo-ceasornicar iresponsabil s-a apucat, in lipsa pinionului de armare rupt, sa improvizeze ceva. A gasit o piesa cu numar potrivit de dinti dar fiind mai gros decat originalul a largit locasul din platina de baza fara a reusi sa-l faca sa functioneze. Evident ca toata geometria sistemului de armare s-a dat peste cap astfel incat nici macar gasind un pinion original nu s-a mai putut face ceva.
In plus s-a apucat sa lustruiasca carcasa (ca deh, da bine) indepartind o parte din stratul protector de crom. Nu o sa inteleg niciodata pentru ce a dorit sa lustruiasca un ceas care din fabricatie a fost mat.
Si ca beleaua sa fie completa sticla originala (cu nenumarate crapaturi si usor ingalbenita) era de conceptie speciala cu o buza proeminenta fiind tinuta de o piulita interioara insurubata in carcasa.
Repetate incercari de a salva mecanismul initial au esuat datorita largirii locasului pinionului de armare. Teoretic locasul ar fi trebuit rectificat si bucsat, manopera extrem de laborioasa si cu putine sanse de reusita.
In plus imposibilitatea de a mai gasi o sticla originala m-a obligat sa adaptez un plexi obisnuit. Din pacate marginea rezultata e mai groasa decat buza originala astfel incat piulita de fixare nu mai intra atat de adanc ca la sticla originala, mecanismul ne mai incapand astfel in carcasa
.
Dupa indelungi cautari, evaluari si ezitari am recurs la un compromis; am procurat varianta civila a mecanismului Record 022 care are particularitatea de a fi mai subtire decat varianta militara si dupa o "potrivire" destul de laborioasa l-am montat in carcasa.
Carcasa a fost rodinata si dotata cu o sticla noua.
Rezultatul, chiar daca e ruda cu Frankenstein, are avantajul ca functioneaza, arata bine si e purtabil.
Poze mai spre seara....