Ceasornicar.ro

Va salut !
Sunt nou venit in acest site unde sper sa obtin informatii utile de ceasornicarie si sa dau in schimb atât cat pot din experienta mea de amator. De ceva ani tot demontez si montez la loc mecanisme (de la multe mecanice rusesti, la seiko si orient si pana la arhiprezentele eta), am facut si unele reparatii, citesc si invat de pe site-uri specializate. Am citit prin diverse carti de ceasornicarie straine si pot spune ca am prins cate ceva in tot acest timp.
De o vreme ma lupt cu un eta 7001, un mecanism foarte sensibil in opinia mea.
Ceasul inca de la începutul achiziției lui a funcționat extrem de ciudat, avand un avans de aproape 1 minut pe zi. L-am dus, fiind in garantie, la ceasornicarii BB dorobanți, care probabil din lehamite (asta o pot spune abia acum) nu au facut decat sa se joace cu regulatorul - joaca de copil nu de ceasornicar serios care cauta cauza nu corectează doar efectul.
La un test, de data asta la o ceasornicarie undeva prin Bucuresti, au iesit valori diferite in cele doua pozitii orizontale DU si DD, 315 respectiv 295 de grade, care in mod normal ar trebui sa fie cele mai apropiate valori exceptând pe cele din pozițiile verticale ale ceasului.
Ok, e posibil ca in poz DD sa fie mai multa fricțiune a axului balansierului in rubin, dar nu poate avea ca efect o rata zilnica de 56 sec in avans !
Exista o teorie f complicata a mecanicii arcului balansier din care am inteles, cred eu, destul de putin.
Am observat ca arcul balansier, in functionare, sta lipit de piciorul exterior al regulatorului in pozitia DD, chiar daca in repaus l-am observat in regula -pe centrul regulatorului. Mecanismul nu avea surubul de fixare al arcului pe puntea balansierului, cu toate ca exista filet (multe ceasuri care au eta 7001 sunt fara acest surub - din ce am explorat pe net).
La demontarea puntii balansierului am observat ca arcul, de data asta, sta lipit de piciorul exterior al regulatorului. Am reglat pozitia din punctul de fixare al arcului pe punte, cu un surub, sperând sa nu fii stricat centrarea arcului pe axa verticala a rubinelor.
După cum se stie, oscilatiile arcului balansier trebuie sa fie libere între pinii regulatorului, sa se lovească de ei doar in maximul vibrațiilor. Lungimea efectiva a arcului este data de pozitia regulatorului pe curba finala, dar regulatorul nu este un punct de fixare in sine.
Dupa aceasta interventie totul functioneaza perfect cateva zile dupa care iar aceeasi problema.
Ma întreb acum de ce nu exista din fabrica surub de fixare al arcului pe punte ? E firesc la eta 7001 ? Nu mi se pare normal.
Ce altceva poate crea miscarea diferita a arcului balansier in regulator in pozitiile DD si DU ( DU oscilatii nornale intre picioarele regulatorului, in DD oscilatii cu sprijin pe piciorul exterior).
Este aceasta in fapt rezolvarea problemei sau nu , reglarea pozitiei arcului din punctul de fixare pe punte ? Pot fi probleme cu transmiterea puterii din arcul principal catre trenul de roti creand diferentele de amplitudine? Axul balansierului nu pare rupt. Se pozitioneaza gresit in rubin, fata de verticala, axul balansierului doar in pozitia DD ?
Daca ati intalnit aceata problema poate imi dati un sfat sau chiar o solutie.

Dimpotiva. Spiralul NU are voie sa se miste liber intre pini. Posibil ca asta e cauza problemei mentionate.

Nu pot fi de acord.
Haideți cu o scurtă teorie.
Miscarea arcului este o vibratie sau asa numită miscare oscilatorie cu punct de maxim si minim al amplitudinii si cu punct de nul, foarte asemanatoare cu sinusoida.
Arcul balansier, suntem de acord ca trebuie sa aibe partea de curbura finala situată, la repaus, exact in mijlocul regulatorului. Odata cu cresterea amplitudinii arcul se va lovii de pinii regulatorului exact pe momentul expansiunii si contractiei.
Asociați cu miscarea pendulului. Lungimea acestuia da exact timpul de oscilație, bineanteles coroborat cu amplitudinea miscarii. Daca am pastra amplitudinea miscării oscilatorii, timpul de oscilație ar putea fi redus prin scurtarea pendulului. Am putea face asta cu ajutorul unui regulator situat exact pe firul pendulului, care ar scurta practic firul acestuia.
Revin la arcul ceasului de mana. Cu cat distanța dintre pinii regulatorului este mai mica cu atât ceasul este mai exact. Cu cat amplitudinea creste - cu atat arcul la expansiune si contractie este in contact cu pinii mai mult timp. Deci lungimea -teoretică (dpdv cinematic) a arcului este pana la regulator. Acesta este exact rolul lui.
Un arc care sta pe un picior al regulatorului, in oscilație, inseamna ca are descentrata pozitia de nul a amplitudinii fata de cei doi pini ai regulatorului.
Arcul oscilează din punctul de fixare in puntea balansierului si nu din regulator. Altfel s-ar fi construit de mult arcuri balansier perfecte, fara curbura finala cu lungimea bine determinată functie de materialul arcului si numarul de spire, necesare corecției oscilatiilor.
Am observat miscarea arcului între pinii regulatorului la multe ceasuri, de exemplu si la un Seiko Presage sau Mido Multifort personale, care merg excelent, si arcul chiar se loveste perfect constant de cei doi pini.
Astept contraargumente. Ceva constructiv trebuie sa rezulte din aceasta discutie.

Daca ati fi citit cate ceva despre istoria orologieriei ati fi aflat ca in decursul timpului au fost concepute dispozitive speciale pentru a evita "jocul" spiralului intre pini. Dar intrucat se pare ca sunteti convins de propriille teorii nu pot decat sa va urez succes.

As vrea sa inteleg ce se intampla nu sa cred in ceva.
Si o spun in modul cel mai constructiv posibil si nu in "spiritul" contradicției.
Credeti-ma ca ce vad (magnificat de 20 de ori prin lupa) si observ in atâtea ceasuri care au abateri constante zilnice de ordinul secundelor, ma refer la oscilatiile arcului balansier intre pinii regulatorului, nu este o imaginatie personala si nu certifica sau nu "teoria" mea.
Scriu aici pentru ca am nevoie de o recomandare, o lămurire clară pe cat posibil in chestiuni legate de functionarea ceasurilor.
Sper ca nu supăr pe nimeni si chiar nu-mi doresc asa ceva.

Jocul intre pini este nedorit. Cata vreme atingerea este simetrica, precizia practic nu e afectata. Cand este atins doar unul, apar problemele. Evident ca in functie de pozitia mecanismului se modifica raportul intre oscilatiile cu si cele fara atingere, perturband precizia.
Pentru rezolvare, apropiati cu o penseta fina cei 2 pini astfel incat sa dispara jocul. Asta va duce la un mers muuuuuuuuuuult mai constant.
PS.
cautati pe www regulatorul de tip "incastar" si o sa intelegeti ca a fost conceput tocmai pentru a evita jocul mentionat.

Rcomand acest link (video) pentru a fi INTELES CORECT https://youtu.be/4EYk787sjAM. al celor de la SAWTA.
vezi mai ales intre min 14.30 - 15.30.
Te rog f mult.
Daca si acum eu am teorii gresite inseamna ca discutia intre noi nu-si mai are rostul de acum inainte si nu a avut niciun sens pana acum.
Tocmai asta vreau sa lămuresc - de ce exista o atingere PERMANENTA a unui pin al regulatorului in pozitia DU si atunci am avans de 55 sec pe zi, iar cand arcul oscilează NORMAL intre pini, in pozitia DD ceasul ramane in urma cu 25 sec pe zi ( asta pentru ca nu am corectat inca pozitia regulatorului pe curba finala a arcului).
Este perfect adevarat - este de dorit ca distanta intre pini sa fie cat mai mica si este evident ca ceasurile mai vechi care in general aveau frecvente mai mici 18000 b/h aveau dist intre pini mai mare. Cresterea frecvenței a dus si la micșorarea dist intre pini, asta pt ca se poate realiza o regllare extrem de fina a erorilor in rata bătăilor.
Vorbind de ceasurile normale pe care le avem, cu frecvente intre 2,5 si 4 Hz, si nu de superperformanta si precizie, vibrația intre pini este normala atât timp cat arcul ramane centrat intre pinii regulatorului.

Pozițiile diferite ale mecanismului au ca efect
-cel mai consistent - cresterea frecarilor axului balansier in lagăre (rubine) mai cu seamă in pozitiile verticale ducând la scaderea amplitudinii miscării roții balansier
- si intr-adevăr deformarea arcului mai ales in pozitiile verticale, pentru ca are o anumita greutate, este mai mare; in plan orizontal fie DD sau DU este aceeasi distributie a greutății arcului fata de ax; doar in situatia unei planeitati incorecte se poate manifesta mai pronuntat, ducând la "descentrare" si implicit variații mari de rate ale batailor.

Hai sa lamuresc problema jocului spiralului in compas...
Jocul in compas tdebuie sa fie cat mai mic,dar in asa fel incat spiralul sa nu fie blocat complet intre pinii compasului. Jocul maxim acceptat este cat grosimea spiralului.
Spiralul trebuie de principiu ca in repaus sa stea intre cei 2 pini ai compasului la distante egale,iar in mers deasemenea sa loveasca pinii la amplitudini similare pe cat posibil. Daca sta doar pe un pin nu este ok,dar diferenta de aproape 1 minut nu prea se justifica doar prin faptul ca spiralul sta lipit pe un singur pin.
Diferenta de amplitudine intre dd si du poate fi data desemenea de multe aspecte.
Dar aceste aspecte trebuiesc luate pe rand,verificate,corelate si corectate daca se gasesc nereguli.
In acest scop trebuie verificat de la pozitia ansamblui antisoc in locasul sau,pana la integritatea rubinelor ansamblui antisoc,de la integritatea axului balans pana la functionarea corecta a furcii in corelatie cu balansul...etc.
Aici vorbim de ceasornicarie,nu de desfacut si montat un ceas.

_________________

Ceasornicar,FBHI
Before you judge me, make sure you're perfect.
Good people get tired of being good to ungrateful people

Multumesc pentru informatiile extrem de pertinente si de calitate.
Un ceas nou cu asemenea probleme... Si mai este si elvetian !!!
Voi cumpănii serios ce voi urma sa fac... cu ceasul si posibile viitoare achiziții de pe piata românească de profil.

Pe de alta parte,295 grade este o amplitudine corecta pentru ceas in pozitia dd sau du.

_________________

Ceasornicar,FBHI
Before you judge me, make sure you're perfect.
Good people get tired of being good to ungrateful people

E o "mare" problema faptul ca in DD sunt 315 grade, iar in DU 295 ? 20 grade diferenta in rotația maxima a roții balansier.

E discutabil. Unii ar spune ca nu e o problema,295 grade fiind o amplitudine corecta. Priblema nu este amplitudinea,cat diferenta intre amplitudini. O diferenta de 20 de grade intre dd si du este mare. 5 sau hai 10 grade le treci cu vederea. 20 de grade le treci mai greu. Interesant ar fi de vazut de ce are o asemenea diferenta. E o chestie de studiu.
Daca era un ceas vechi,nu as fi fost intrigat. Dar fiind nou,ar fi interesant de aflat cauza.

_________________

Ceasornicar,FBHI
Before you judge me, make sure you're perfect.
Good people get tired of being good to ungrateful people

Cauza eu zic ca e previzibila. A zacut in magazin.
@claudiu asa mici tolerante intre pozitii? Cat ar fi admis intre du si cd de exemplu?
Am avut 3 junghans cu eta 2824.toate aveau diferente mici intre pozitii mai putin intr-o singura pozitie diferenta era mai mare.2 din ceasuri erau ca noi

După o functionare, din ce am apreciat de 16-20 ore, cand forta eliberată de arc este mult mai mica, are loc o "anormalitate": in poz dd vibratia arcului in compas este uniformă pe ambii pini, imediat ce este aplecat (aplecat doar !) ceasul spre du arcul se "lipeşte" de pinul exterior. Exact din acest moment ceasul incepe s-o ia inainte serios.
Cred ca e interesant de vazut amplitudinile exact in aceste momente.