Din nou, spun că nu e cazul să luăm lucrurile așa în negru. SG și ETA nu sunt un capăt de lume, iar accesul la noile tehnologii, care nici ele nu sunt așa noi, nu mai e așa de restricționat ca în vremea războiului rece. (Îmi amintesc de epoca OREX, pe când eram inginer tehnolog la fosta întreprindere de mecanică fină, toate delegațiile de chinezi de la Seagull spuneau că ne dau absolut orice, numai să vadă ce ne-au dat elvețienii.) Deja, enorm de multe firme, de la cele mai solide și până la puzderia de microfirme cu 1-10 angajați (de ex. Christopher Ward este trecută la registrul comerțului cu trei angajați, sic! am verificat!) se îndreaptă către Sellita și Miyota, inclusiv firme mai puțin importante din cadrul SG. Deci, nu e nici o apocalipsă. Iar istoria capitalismului spune că imediat ce unul din jucători se retrage din "joc" îi iau imediat locul alți câțiva. Să fim serioși, un mecanism cu o sută și ceva de piese nu e un capăt de lume, cu atât mai mult cu cât există o multitudine de firme în industria orizontală elvețiană, care produc carcase, ace, cadrane, coronițe, telescoape, pinioane, arcuri încasetate, etc... producția unui mecanism depinde numai de concepție, care și ea se poate reduce la adaptarea la noile tehnologii a unui calibru din anii '50-'70, pentru că și atunci, fără CAD, cu creionul, guma și o planșetă, s-au conceput mecanisme excepționale, unele rezistând până azi. Din nou spun, mecanism in house nu înseamnă totul făcut în incinta firmei, multe firme fac doar concepția și/sau designul, restul fiind încedințat unor manufacturi de prestigiu, cea mai cunoscută fiind La Joux Perret, care realizează de la A la Z mecanisme pentru zeci de firme de ceasuri de lux, de la Frank Muller până la Corum și Raymond Weil. Pericolul nu vine neapărat din partea ambițiilor SG de a-și mări vânzările refuzând furnizarea de mecanisme către concurență, o măsură justă în fond din perspectiva legilor economiei de piață, mecanisme care aveau prețul mult umflat, ETA 2824 dublu față de Sellita, ci dinspre Asia, China mai precis, și nu este singura industrie periclitată căreia îi va veni rândul după microelectronică, telefonie mobilă, tehnică spațială și auto, fie prin cumpărare de-a dreptul, așa cum au cumpărat o grămadă de firme elvețiene cheie în industria orizontală, fie prin ofensivă concurențială directă. Am observat în această mică "societate" a pasionaților de ceasuri, nu numai la noi dar și pe afară, un soi de dispreț la adresa ceasurilor chinezești, prin comparație de exemplu cu cele japoneze, nu mai vorbesc de cele elvețiene. Adevărul este că au progresat enorm în ultimele decenii, chiar dacă "c'est pas tout a fait evident" cum spun francezii. Frecventez de ceva vreme forumul RWI (Replica Watch Info) unde am văzut analize pur științifice cum nu am văzut pe nicăieri (inclusiv măsurare 3D și analiză la microscop a finisării suprafețelor) pentru o serie de copii chinezești în raport cu originalul. Rezultatul, exceptând unele detalii minore, care pot fi imediat corectate, chiar pe linia de fabricație, este că industria de ceasuri chineză poate produce absolut orice. De curând, unul din membri a prezentat o copie aproape perfectă (prezentată la SIHH 2019) a unui tourbillon Excalibur Roger Dubuis, cu șasiul din fibră de carbon. Ce le mai lipsește? - întrebare retorică, evident - câțiva designeri de geniu, care se pot "cumpăra" fără probleme. Sigur, mai este renumele, tradiția, etc... deși practica recentă a arătat că se poate și fără, iar la nevoie povești frumoase se pot inventa, restul îl va face o mass-media a cărei profesiune de credință este oricum minciuna și mistificarea adevărului. (Vezi și balivernele privind așa-zisa "istorie" a Officine Panerai, plină de falsuri patentate, pe care încă mulți o înghit pe nemestecate.) Cât despre precizie, încă mai persistă chiar și pe o serie de "situri de specialitate" autohtone tâmpenia că ceasurile asiatice ar fi mai puțin precise (la modul general) cu cel puțin o clasă de precizie decât cele elvețiene.(Aici a intervenit "specialistul român" care se pricepe la toate, inclusiv la politică - rezultatul se vede.) Am testat începând de prin ianuarie două ceasuri chinezești, zi de zi, un Seagull original și o copie Panerai echipată cu ST2530, primul fiind un model mai vechi curățat și reglat de mine, și amândouă s-au încadrat în -2/+4 sec/zi. Deci, se poate. Pe moment, chinezii nu sunt prea interesați de acest aspect, sau cel puțin nu lasă să se vadă, piața chineză fiind imensă în raport cu restul lumii, dar pe viitor s-ar putea să nu se știe.
|