Din dorinta de a fi mai riguros voi raspunde pe rand la toate intrebarile puse de Lucian Marcu. De la inceput tin sa mentionez ca eu vorbesc de ceasuri vintage.
Eu strang ceasuri rusesti pentru ca ma atrage partea mecanica a unui ceas si apoi partea de istorie. Ceasurile rusesti - datorita pretului si multitudinii existente - mi-au facilitat indeplinirea acestei curiozitati de a vedea ce se afla sub capacul unui ceas si apoi cum interactioneaza piesele ce alcatuiesc un mecanism.
Eu cred ca ceasurile rusesti sunt cel putin la fel de colectibile ca ceasurile elvetiene, germane, englezesti, americane, japoneze si chiar chinezesti.
Desigur nu pot sa nu recunosc ca rusii nu au avut ceasuri care sa se poata incadra in nivelul "haute horologerie".
Dupa parerea mea cineva nu se poate numi colectionar de ceasuri rusesti decat atunci cand reuseste sa adune toate variatiile de carcasa/cadran/indicatoare/complicatii/familie de mecanisme de la un anumit brand fie el Raketa, Wostok, Pobeda, Slava. Incercati sa faceti acest exercitiu si veti vedea ca este cel putin la fel de greu cum este sa gasesti un anumit model de Omega, Juvenia, Enicar (exemple pur aleatorii).
Orice clasament este facut in baza unor criterii existente la un moment dat. Dar se pot face clasamente pe baza altor criterii in care ceasurile rusesti sa fie pe primul loc. Dar toate aceste clasamente la ce sunt bune? Colectionarea de ceasuri este o competitie intre colectionari? Care detine mai multe ceasuri de prima treapta (in cazul nostru elvetiene)? Care detine cele mai valoroase ceasuri?
Daca un ceas este frumos sau nu ramaine de vazut pentru cel care il va cumpara.
Cat despre robustete/rezistenta ceasurilor rusesti pot spune ca am avut ocazia sa curat cateva mecanisme rusesti de praf/rugina/pamant si sa am surpriza ca acestea sa mai functioneze. De asemenea au fost posturi pe forumuri dedicate in care se prezenta cat de rezistent este un ceas rusesc care a avut parte de teste precum inghetul, apoi topirea ghetii in apa clocotita, etc. - teste la care respectivul ceas a facut fata cu brio.
Materialele si finisajele sunt aceleasi ca si cele elvetiene - exista ceasuri rusesti cu carcase de aur, cu cote de geneve, cu black polish, cu indicatoare albastrite - blued steel.
Rusii nu au copiat de la nimeni. Poate s-au inspirat. In orice caz nu au facut nimic fara a avea licenta -
cazul Valjoux 7734 17 rubine - dupa care Poljot 3133 23 rubine, cazul Zenit 135 19 rubine - Wostok 2809 22 rubine. De asemnea din ce am citit pe internet de la francezi - Lip - rusii au cumparat licenta si toata linia de productie, la fel de la americani, iar de la germani au confiscat linia de productie drept prada de razboi.
In concluzie toate aceste pareri conform carora ceasurile rusesti nu ar merita atentia unui colectionar nu sunt altceva decat cazuri grave de lipsa de informare. Si la urma urmei cui nu-i plac ceasurile rusesti poate sa nu le colectioneze. Parerea mea este ca toata lumea are loc sub soare.
ps: La fel si cu ceasurile chinezesti. Singura lor problema este ca se incearca sa fie vandute drept elvetiene. In rest sunt demni de tot respectul pentru ca au realizari importante in domeniul orologeriei de varf - tourbillon, double torubillon, etc.