Avem asa: Hamilton Jazzmaster Small Second
Un ceas care imi placea in poze, dar de care marturisesc ca m-am indragostit cand l-am pus la mana. O sa va rog de la inceput sa fiti ingaduitori si sa-mi iertati entuziasmul legat de acest ceas. Promit sa incerc sa mi-l stapanesc , dar sunt convins ca voi avea cateva derapaje.
Face parte din colectia Jazzmaster a celor de la Hamilton, apartenenta sa fiind evidenta prin forma specifica a carcasei si a indicatoarelor. Mi-a placut intotdeauna aceasta serie, pentru ca, dupa parerea mea, au reusit sa creeze un stil propriu, specific, un design care e si modern dar pastreaza si trasaturi clasice. Indraznesc sa presupun (nu dati cu parul!) ca Hamilton a privit un pic in urma (ce ziceti de Hamilton Endicott?) cand a pus pe hartie aceasta carcasa.
Rezultatul este, in ochii mei, unul extreme de frumos. Carcasa este finisata impecabil, zonele polish-ate alterneaza cu cele satinate. Nu stiu cat reusesc sa redau in fotografii, dar felul in care este finisata aceasta carcasa este impresionant pentru acest nivel de prêt. De altfel ceasurile Hamilton sunt recunoscute pentru excelentul raport calitate/prêt.
Oglinda:
Dimensiunile sunt potrivite, diametrul 40mm, desi vizual merge spre 42mm, iar inaltimea este pana in 10 mm. Imi plac ansele, foarte lungi si curbate. Imi plac mult! Mie mi se pare un ceas extrem de echilibrat.
Remontoarul semnat H, maricel si frumusel!
Geamul este safir, dar din pacate fara strat antireflex, ceea ce dupa mine este poate singurul dezavantaj al acestui ceas. Luceste ca toti dracii, iar amprentele sunt extreme de vizibile! Deci trebuie sters des!
Cadranul cu un design destul de complex, oarecum asimetric, fiecare zona avand un alt tip de guilloche. Toti indicii sunt aplicati, inclusiv marca si cuvantul “automatic”, totul fiind finisat foarte frumos. Desi pentru unii poate parea incarcat, ceasul este usor de citit.
Cureaua este de piele, calitate foarte buna, Handcrafted Germany, aseaza ceasul excelent pe mana mea, ca de, doar e al meu! Merci Razvee, dau o bere daca ne-om vedea la un moment dat!
Se inchide cu un deployant semnat H, evident, cu 2 butoane bine gandite, care nu lasa urme rosiatice pe mana inculpatului.
Mecanismul este ETA 2895, din familia 2892-A2. Robust, fiabil si précis, asta zice lumea buna. Folosit ca baza sau ca atare de niste unii ca: Breitling, Baume & Mercier, Cartier, Ebel, Maurice Lacroix, Longines, Ulysse Nardin, Omega si multi altii! Or stii ei ceva, ma gandesc!
Eu zic asa: dupa o luna de purtat cam zi de zi, luase niste secunde, cateva acolo. In acest w-end nu l-am purtat si nemernicul si-a dat duhul dupa vreo 48 de ore si juma’! A tinut ceva! In fine, l-am potrivit ieri dimineata, acum e ora 13 si merge la sec. Dubiosule! M-am cam prins eu cum bate, cat il las jos merge un pic mai repede, iar cand il port o lasa mai moale. Consecinta e incantatoare.
Ca tot ziceam de lumea buna:
http://www.chronometrie.com/eta2892/eta2892.html
Si o comparatie, nu zic cu cine ca imi sariti in cap:
http://www.timezone.com/extras/200903313583
M-a cuprins lenea asa ca va las acum, dar o sa revin cu fotografii mai bune, cand imi recuperez trepiedul. Asa, din mana, mi-a fost greu!
Aveti un Jazz? Hai sa-l vedem in acest topic!
Am zis!
Alex
