iosiP scrie:Nu vreau sa torn gaz peste foc dar cred ca ar fi instructiv sa va relatez urmatoarea experienta: in 2000 imi petreceam concediul in Turcia. Plimbandu-ma pe "strada cu bijutieri" am vazut un Rolex Daytona la... 3000 USD. Nu sunt amator (si nici nu ma pricep) dar pretul m-a intrigat, mai ales cand am aflat ca nu este din otel ci din aur alb.
Daca ar fi fost sa iau un Rolex, si nu de aur ci de otel, la $3,000 nu l-as fi luat fara sa-l duc la ceasornicar inainte...
iosiP scrie:Ceasul era (parea) nou si se vindea cu acte si cutie. M-am holbat la el vreo 10 minute, cu si fara lupa, dupa care am aruncat observatia "iata un fals foarte bine facut"
Ceasul acela avea si toate plasticele pe el? Asa ca de la mama lui?
iosiP scrie:Adica, la cate exemplare produce Rolex se mai intampla sa se mai "piarda" cateva zeci de carcase, cadrane, limbi, etc. care se asambleaza apoi pe malurile Bosforului.
tty, nu spun ca este cazul ceasului tau, a fost doar un exemplu de semi-fals imposibil de detectat fara a deschide capacul.
Pai teoretic se poate ca si mecanismul sa fi fost furat si asamblat apoi in Turcia... Si uite asa ajungem la nevoia unei autentificari in Elvetia
Repet, daca Rolex-ul ar fi prezentat cea mai mica suspiciune, eu as fi fost primul care sa-l duca la verificat, dar
totul a fost asa cum trebuie. Modelele noi vin fara holograma pe fund, si al meu nu a avut holograma. Bratara este modelul nou, greutatea este OK, finisarile la fel, seria ascunsa sub Swiss-Made (asta n-am mai vazut-o explicata pe niciun site), si plastice fine peste tot pe el.
Teoretic orice este posibil, toate sa fi putut fi falsificate, dar este foarte putin probabil ca totul sa fie perfect doar pe dinafara. Daca e sa ducem rationamentul mai departe, de ce ar fi falsificat perfect doar pe dinafara si nu si inauntru?
Dar hai sa incheiem discutia. Fiecare e liber sa creada ce vrea, eu unul sunt linistit
