Pretul unui ceas - ce il influenteaza INAFARA de marketing

[ate14]

Desi in titlu scrie mare IN AFARA de marketing, toata lumea o da marketingul! Pai fara mk, acel ceas nici nu ar exista.
In fine, eu zic ca pretul unui ceas este crescut in prima faza de brand-ul pe care il poarta. Din start se naste la un anumit nivel, un Patek la un nivel, iar un Longines la cu totul alt nivel si tot asa. Dupa care intervine materialul din care a fost confectionat, gradul de finisare al carcasei, cadranului si indicatorilor. Geamul, daca e cristal mineral are un pret, daca se pune safir clar pretul creste. Si ajungem la mecanism, acesta influenteaza foarte mult pretul unui ceas, fiecare complicatie adaugata la acel mecanism creste valoarea mecanismului, gradul de finisaj, renumele. Daca este un mecanism nou, inovatiile pe care le aduce, elementul "in house" creste foarte mult pretul unui elvetian, in special, pentru ca aici intra cercetarea intreprinsa pentru realizarea acelui mecanism si pana sa ajunga sa fie produs in serie mare, costa mult, e clar! Iar daca e produs de mult timp ne intoarcem la brand si ramane oricum la nivelul dictat de acesta. Cureaua sau bratara infuenteaza, o bratara de inox are un pret, iar una de aur sau platina alt pret. De piele de vitel un pret, iar de aligator un alt pret. Pana si cutia creste pretul unui ceas, nu? Carton sau lemn lacuit...

[catalinus]

Din ce vad parerile sunt variate si impartite, dar toti dau vina pe marketing. Gresit sau semi-gresit.

Pentru a motiva va spun o poveste adevarata : ma duc sa imi cumpar o bicicleta. Buuun. Ma uit, ma interesez, ajung sa vorbesc cu un vanzator de biciclete.
"-Ce imi recomandati ?" zic
"-Aceasta la 1750 ron sau aceasta la 3100 ron"
zic "-Dar asta la 480 ron nu e buna?" ... nu raspunde direct dar zice:
"-Dumneavoastra aveti masina ? Ce fel de masina aveti ?"
zic "-Am un Peugeot 107" si raspunsul lui m-a lasat cu gura cascata si fara replica
"-De ce nu v-ati luat o Dacia 1300 ?"

Calitatea ...

Si discutia va continua ... mai asteptam pareri.

Ma tem ca unii vad calitatea putin diferit - noi aia din profesiile stiintifice in general bazam calitatea doar pe lucruri masurabile, restul este (cel mult, dar de obici nu) arta ...

Acum sigur ca Dacia 1300 second-hand nu e la fel ca un Mercedes nou-nout si nici bicicleta cea mai ieftina nu e facuta din aceleasi materiale ca una profesionala din fibra de carbon, insa din nefericire atat la (unele) masini cat MAI ALES la ceasuri pretul de productie (care intr-adevar ARE o oarecare relatie cu calitatea, dar foarte probabil nu perfect liniara) este COMPLET desprins de PRETUL DE VANZARE.

Si ca sa clarific si partea cu calitatea la ceasuri:

- cand ceasul A este garantat 10 secunde pe an, ceasul B este garantat 5 secunde pe zi si ceasul C este 15 secunde/zi acuratetea (componenta MAJORA a calitatii la ceasuri) in mod absolut cert este A > B > C ;

- cand ceasul A este garantat 10 ani, ceasul B 2-3 ani si ceasul C numai 1 an din nou avem un hint foarte interesant ca A > B > C , desi la genul acesta de garantii pretul devine un criteriu uluitor de important (adica daca firma ARTA_DE_DRAGUL_ARTEI decide sa impresioneze si ofera 10 ani garantie pentru un produs aproape identic cu cel cu 1 an dar la un pret de 20 de ori mai mare asta nu inseamna ca produsul va fi de 10 ori mai rezistent, ci doar ca firma isi permite sa produca 10 ceasuri si cand/daca se strica sa-l schimbe cu unul nou de fiecare data - perfect OK pentru cumparator in primii 10 ani dar probabil neplacut in anul 11 sau 12 ...).

Si din nefericire aici intervine (din nou) marketing-ul - deoarece calitatea reala este f greu de masurat si din nefericire 99% din populatie nu detine bagajul stiintific sau ingineresc necesar, vanzatorii au descoperit ca este MULT mai eficient economic pentru ei sa inlocuiasca CALITATEA (masurabila) cu IMAGINEA CALITATII - si asta este cel mai adesea ce vand ei !!!

[Scoupi]

Si din nefericire aici intervine (din nou) marketing-ul - deoarece calitatea reala este f greu de masurat si din nefericire 99% din populatie nu detine bagajul stiintific sau ingineresc necesar, vanzatorii au descoperit ca este MULT mai eficient economic pentru ei sa inlocuiasca CALITATEA (masurabila) cu IMAGINEA CALITATII - si asta este cel mai adesea ce vand ei !!!

De multe ori pretul nu exprima calitatea ci doar imaginea calitatii. Ca exemplu acum un an am vrut sa imi iau un elvetian nou.
Am gasit 2 modele care imi placeau, unul de la o firma aproape necunoscuta (kolber), celalalt de la Tissot. Ceasurile semanau, eu nu era prea priceput asa ca m-am dus acasa si m-am documentat. Dupa nu prea multe cautari am aflat ca cele 2 ceasuri au acelasi mecanism, cu acelasi grad de finisare, cu aceleasi finisaje exterioare, acelasi cristal safir, pana si aceeasi curea. Adica cele 2 ceasuri erau identice diferind doar numele marci, si totusi Tissot era de aproape 2 ori mai scump. Si ambele ceasuri le vazusem in acelasi magazin. Deci nu cred ca se poate spune ca tissot era mai bun doar pentru ca se numea tissot, ci pentru ca numele tissot era asociat cu o oarecare calitate pe cand de celalat nu auzise nimeni deci era de calitate indoielnica.

[catalinus]

...
De multe ori pretul nu exprima calitatea ci doar imaginea calitatii. Ca exemplu acum un an am vrut sa imi iau un elvetian nou.
Am gasit 2 modele care imi placeau, unul de la o firma aproape necunoscuta (kolber), celalalt de la Tissot. Ceasurile semanau, eu nu era prea priceput asa ca m-am dus acasa si m-am documentat. Dupa nu prea multe cautari am aflat ca cele 2 ceasuri au acelasi mecanism, cu acelasi grad de finisare, cu aceleasi finisaje exterioare, acelasi cristal safir, pana si aceeasi curea. Adica cele 2 ceasuri erau identice diferind doar numele marci, si totusi Tissot era de aproape 2 ori mai scump. Si ambele ceasuri le vazusem in acelasi magazin. Deci nu cred ca se poate spune ca tissot era mai bun doar pentru ca se numea tissot, ci pentru ca numele tissot era asociat cu o oarecare calitate pe cand de celalat nu auzise nimeni deci era de calitate indoielnica.

Perfect adevarat - doar ca as fi incheiat prin a spune ca era "cu o imagine indoielnica a calitatii" ...

Exista o explicatie logica pentru asta bazata pe o motivatie ce la data respectiva era perfect valida - de ex. acum o suta de ani un ceas reprezenta venitul mediu al unei persoane medii pe (cel putin) cativa ani - echivalentul de azi a minim 10000 EUR pentru un ceas 'normal', dar uneori in tari cu dezechilibre economice majore (cum mai toate erau acum 100 de ani) un ceas putea fi si mai mult raportat la venitul mediu ... De asemeni la data respectiva protectia consumatorului era practic inexistenta iar informatiile tehnice erau uluitor de rare (si aproape secrete), deci TOTUL era 100% o problema de INCREDERE - si de aici uluitoare valoare la data respectiva a 'valorii de brand' - practic 'mergeai pe incredere' cu o suma cu care cumparai lejer o casa la oras ... deci normal ca 'increderea in firma' era EXTREM de relevanta !

Astazi insa nici pretul nu mai reprezinta asa mult procentul din venitul mediu (prin cresterea uluitoare a productivitatii) si mai ales calitatea reala este mult mai 'uniformizata', si deci valoarea REALA MASURABILA a 'numelui' pentru un consumator este practic zero - mai exista desigur o valoare 'de imagine' si prin asta si o valoare 'de revanzare' - dar nici una nu este chiar bazata pe ceva tehnic ...

[Nicu]

Spot on !

Toate cele bune
Nicu

Din ce vad parerile sunt variate si impartite, dar toti dau vina pe marketing. Gresit sau semi-gresit.

Pentru a motiva va spun o poveste adevarata : ma duc sa imi cumpar o bicicleta. Buuun. Ma uit, ma interesez, ajung sa vorbesc cu un vanzator de biciclete.
"-Ce imi recomandati ?" zic
"-Aceasta la 1750 ron sau aceasta la 3100 ron"
zic "-Dar asta la 480 ron nu e buna?" ... nu raspunde direct dar zice:
"-Dumneavoastra aveti masina ? Ce fel de masina aveti ?"
zic "-Am un Peugeot 107" si raspunsul lui m-a lasat cu gura cascata si fara replica
"-De ce nu v-ati luat o Dacia 1300 ?"

Calitatea ...

Si discutia va continua ... mai asteptam pareri.

Ma tem ca unii vad calitatea putin diferit - noi aia din profesiile stiintifice in general bazam calitatea doar pe lucruri masurabile, restul este (cel mult, dar de obici nu) arta ...

Acum sigur ca Dacia 1300 second-hand nu e la fel ca un Mercedes nou-nout si nici bicicleta cea mai ieftina nu e facuta din aceleasi materiale ca una profesionala din fibra de carbon, insa din nefericire atat la (unele) masini cat MAI ALES la ceasuri pretul de productie (care intr-adevar ARE o oarecare relatie cu calitatea, dar foarte probabil nu perfect liniara) este COMPLET desprins de PRETUL DE VANZARE.

Si ca sa clarific si partea cu calitatea la ceasuri:

- cand ceasul A este garantat 10 secunde pe an, ceasul B este garantat 5 secunde pe zi si ceasul C este 15 secunde/zi acuratetea (componenta MAJORA a calitatii la ceasuri) in mod absolut cert este A > B > C ;

- cand ceasul A este garantat 10 ani, ceasul B 2-3 ani si ceasul C numai 1 an din nou avem un hint foarte interesant ca A > B > C , desi la genul acesta de garantii pretul devine un criteriu uluitor de important (adica daca firma ARTA_DE_DRAGUL_ARTEI decide sa impresioneze si ofera 10 ani garantie pentru un produs aproape identic cu cel cu 1 an dar la un pret de 20 de ori mai mare asta nu inseamna ca produsul va fi de 10 ori mai rezistent, ci doar ca firma isi permite sa produca 10 ceasuri si cand/daca se strica sa-l schimbe cu unul nou de fiecare data - perfect OK pentru cumparator in primii 10 ani dar probabil neplacut in anul 11 sau 12 ...).

Si din nefericire aici intervine (din nou) marketing-ul - deoarece calitatea reala este f greu de masurat si din nefericire 99% din populatie nu detine bagajul stiintific sau ingineresc necesar, vanzatorii au descoperit ca este MULT mai eficient economic pentru ei sa inlocuiasca CALITATEA (masurabila) cu IMAGINEA CALITATII - si asta este cel mai adesea ce vand ei !!!

[iEdi]

ate14 se poate spune ca a pus punctul pe " i " pana acum.

[iona]

Sa nu uitam ca discutam despre industria luxului. Iar in ziua de azi imaginea e totul. De ce? Pentru ca asta se vinde bine! Obiectul in sine (indiferent ca e vorba de ceas, parfum, bijuterie, masina etc) trece in planul 2. Conteaza abilitatile cu care firma se face cunoscuta pe piata. Rolex, de exemplu, reuseste sa vanda un milion de ceasuri si totusi pretul acestora nu este nici pe departe mic (si nici nu are tendinta de scadere!) Patek pe de alta parte vinde cateva mii dar la un pret mult mai mare... Pana mai acum un an Omega nu reusea sa vanda (ca numar de bucati) cat Rolex desi preturile la ceasuri era simtitor mai mic. Cu alte cuvinte productivitatea nu se reflecta corect in pret: pretul de productie ramane doar o referinta in dimensionarea profitului...

[catalinus]

...
Dupa care intervine materialul din care a fost confectionat, gradul de finisare al carcasei, cadranului si indicatorilor. Geamul, daca e cristal mineral are un pret, daca se pune safir clar pretul creste. Si ajungem la mecanism, acesta influenteaza foarte mult pretul unui ceas, fiecare complicatie adaugata la acel mecanism creste valoarea mecanismului, gradul de finisaj, renumele. Daca este un mecanism nou, inovatiile pe care le aduce, elementul "in house" creste foarte mult pretul unui elvetian, in special, pentru ca aici intra cercetarea intreprinsa pentru realizarea acelui mecanism si pana sa ajunga sa fie produs in serie mare, costa mult, e clar! Iar daca e produs de mult timp ne intoarcem la brand si ramane oricum la nivelul dictat de acesta. Cureaua sau bratara infuenteaza, o bratara de inox are un pret, iar una de aur sau platina alt pret. De piele de vitel un pret, iar de aligator un alt pret. Pana si cutia creste pretul unui ceas, nu? Carton sau lemn lacuit...

In teorie puncte perfect valide - toate acestea influenteaza PRETUL DE PRODUCTIE - insa exista informatii extrem de clare despre ceasuri - din 316L (inclusiv bratara), cu 2824 finisat modic sau echivalent, safir si in general totul 'decent' - care se vindeau sub 300$ in retail (sau chiar price list), lucru ce as zice ca este un hint puternic ca pretul 'in productie' este sub 200$.

Punctul meu este ca in productie de serie toate aceste calitati despre care am fost invatati ca sunt extrem de scumpe si justifica preturi de la 2000 EUR in sus de fapt nu costa DE LOC asa de mult ... si iar ajungem la MARKETING ... si cum in general el este folosit (in final) in DETRIMENTUL consumatorului (care este in fond pus sa concureze 'pe banii lui' intr-o cursa pe urmele unui miraj frumos creat doar cu scopul de a vinde cat mai scump).

[ate14]

Sper sa nu te superi dar daca vorbim de productie, atunci avem cost. Pretul e cel de pe raft.
Este foarte adevarat ce spui Catalin, dar topicul era despre elementele ce influenteaza costul de productie al unui ceas, iar noi ajungem tot la discutii de genul cat de nejustificate sunt de fapt preturile ceasurilor.
Si din nou ai dreptate, ceasuri din aceleasi materiale ajung la niveluri diferite de pret, tocmai de aia am zis: primul factor ce influenteaza pretul ceasului este: BRAND-ul

O zi faina!

[Hayabusa]

Sa luam Breitling: modelul superocean are un ETA 2824, ca si un Tissot seastar. Dar Tissot costa cam 600 euro, pe cand Breitling costa in jur de 1400 euro. Ambele sunt din otel, ambele au geam safir, ambele au un ETA 2824. Sa fie NUMAi marketingul care spune ca un Breitling e de peste 2 ori mai scump decit Tissot? Nu chiar. In primul rand Tissot poate sa-si acopere costurile mai bine pentru ca vinde mult mai multe ceasuri. Cam 2,5 mil ceasuri versus nici 300 mii. Sigur ca e o productie controlata, dar nu numai!In primul rind ca multi dintre noi preferam ca ceasurile noastre sa fie cat mai exclusiviste, deci preferam un numar limitat, desi injuram pe cei care controleaza productia. In al doilea rand, Breitling are un control de calitate mult mai bine pus la punct decit Tissot. Incepind de la mecansimele care sunt toate COSC si sunt asamblate manual, pina la finisarea carcasei, suruburilor etc (desi, in ultima vreme am constatat o scadere a calitatii unor elemente de la Breitling: cureaua modelelor noi este mai prost facuta decat cele de acum cativa ani-are joc lateral etc, cifre ale calendarului cu pete si altele observate la modele noi pe care am vurt sa le iau, ca si modele pe care le-am verificat in magazi-probabil au mai incercat sa taie si ei din costuri). Poate diferenta nu e total justificata, dar nu piata hotaraste daca se vor mai cumpara ceasuri Breitling sau nu?!
Cum mai spuneam, o firma ca Hublot a evitat sa se implice in producere mecanismelor, a investit doar in "metalurgie"-cum spunea cineva pe un alt forum- insa obsesia pentru calitatea materialelor si asamblarilor ii pozitioneaza pe o nisa de preturi in care doar manufacturile au curajul sa intre. Un Hublot cu 7750 la peste 10.000 euro este un lucru comun si SE CUMPARA! Nu au platit nici macar o manufactura ca sa le faca un mecansim exclusiv (asa cum au unele modele si Patek si Breguet si Panerai si chiar Breitling cu superquartz-ul lor), desi poate pretul era la fel de mare ca dezvoltarea unui mecanism in-house. Insa si-au permis sa sponsorizeze de ex. o echipa ca Manchester United, iar aia nu e o echipa care accepta maruntisuri de 3, 4 mil euro! Il admir enorm pe Biver pentru talentul de negutaor si creator de imagine. Nu as cumpara Hublot, dar nu pot sa nu-l admir. Pe de alta parte, pe linga imaginea pe care o promoveaza, a mai contat si calitatea ireprosabila a produselor. Am tinut in mina si un Hublot si un Graham. La pretul lui Graham are o calitate putin mai buna ca Tissot-ul (e jenant ca parghia aceea a cronomentrului sa aiba joc ca la un ceas de 100 euro). Pe cand un Hublot iti "ia fata" cum se spune! Incercati si o sa vedeti ca are o calitate a materialelor si constructiei incredibila. Pentru cineva care nu e interesat de mecansim decit la nivelul: "e quartz sau automatic?", Hublot are un impact foarte puternic, ca si o bijuterie Bulgari sau mai stiu eu ce.
Si mai trebuie sa acceptam segmentarea pietei. Hublot nu se adreseaza colectionarilor sau pasionatilor de mecanisme (ptr acestia din urma exista JLC, care are unele modele atit de urite incat, cu toata frumusetea mecansimului am zis ca nu pot sa cumpar -caz concret acum citeva zile . Bine, nu era vorba de master ultrathin care e superb )
Credeti ca oamenii de marketing de la U-Boat nu banuiesc ca exista unii care ii dispretuiesc (se fac studii atit de amanuntite ca , da, poti sa stii toate detaliile astea)?! Dar nule pasa, ptr ca targetul lor de piata nu sunt eu, ci un tip de barbat (intimplator chiar cunosc) care spune nu e barbat daca isi cumpara un ceas sub 50mm si fara blink. Pentru el U-boat da clase unui master ultrathin si ultimul i se pare ceas de papagali . Acum ce sa faca firmele, daca au vazut ca exista un segment de cumparatori care ar da bani frumosi pe un design viril?! Sincer, cati dintre noi, daca aveam capital si cunostiinte, nu ar fi facut la fel?!

P.S. Inca ceva, nu ma deranjeaza atit de mult firmele care fac un marketing agresiv si cer, poate, preturi prea mari ptr produslele lor, cat ma deranjeaza acele firme care imita si traiesc din plagiat (ex. Invicta) sau firme care scot asa-zisele "omagii" ale unor ceasuri celebre(alpha, Parnis etc).

[Achraf]

Nu stiu unde se potriveste cel mai bine acest articol "The pros and cons of in-house movements"
http://www.europastar.com/europastar/ma ... 1004071593

dar cert este ca un mecanism in house influenteaza pretul final al unui ceas.

[emilmaga]

Pretul unui ceas ca de altfel al oricarui produs este format din:
- costul direct asociat produsului( materiale, manopera...)
- costul indirect ( staff, logistica, costuri fixe organizatie, publicitate...)
- profitul firmei, cat isi permite fiecare in functie de notorietatea si cota de piata

Pretul este direct proportional cu costurile & profitul urmarit si invers proportional cu productia (de acea o serie limitata e mereu mai scumpa).
Costurile directe sunt oarecum asemanatoare la firmele mari si la cele mici, diferenta de pret vine din costurile indirecte si din profit. Costurile indirecte in industrie sunt in medie intre 10% si 35% asociate unui produs, adaugand profitul de 15%-40% vedem ca pretul final platit de consumator reflecta doar o fraciune din costul efectiv al materialelor si manoperei, probabil undeva intre 25% si 50%.
Cand cumparati un ceas de la o firma mica, probabil jumatate din bani reprezinta materialele si manopera asociate, cand cumperi de la o firma mare, probabil costul de productie este doar un sfert din pret.

Marketingul este un cerc vicios care il loveste tot pe consumator, toate costurile asociate promovarii unui produs sunt platite de cumparator fiind incluse in pretul "umflat"; daca incepand de maine nu ar mai fi reclame la TV, pe strada si in reviste, cred ca oamenii ar fi mai atenti la ce cumpara si face alegeri mult mai bune decat cele actuale influentate de imagini si informatii cosmetizate si de multe ori falsificate.

[vasiledincu]

Pretul unui ceas ca de altfel al oricarui produs este format din:
- costul direct asociat produsului( materiale, manopera...)
- costul indirect ( staff, logistica, costuri fixe organizatie, publicitate...)
- profitul firmei, cat isi permite fiecare in functie de notorietatea si cota de piata

Pretul este direct proportional cu costurile & profitul urmarit si invers proportional cu productia (de acea o serie limitata e mereu mai scumpa).
Costurile directe sunt oarecum asemanatoare la firmele mari si la cele mici, diferenta de pret vine din costurile indirecte si din profit. Costurile indirecte in industrie sunt in medie intre 10% si 35% asociate unui produs, adaugand profitul de 15%-40% vedem ca pretul final platit de consumator reflecta doar o fraciune din costul efectiv al materialelor si manoperei, probabil undeva intre 25% si 50%.
Cand cumparati un ceas de la o firma mica, probabil jumatate din bani reprezinta materialele si manopera asociate, cand cumperi de la o firma mare, probabil costul de productie este doar un sfert din pret.

Marketingul este un cerc vicios care il loveste tot pe consumator, toate costurile asociate promovarii unui produs sunt platite de cumparator fiind incluse in pretul "umflat"; daca incepand de maine nu ar mai fi reclame la TV, pe strada si in reviste, cred ca oamenii ar fi mai atenti la ce cumpara si face alegeri mult mai bune decat cele actuale influentate de imagini si informatii cosmetizate si de multe ori falsificate.

As remarca doua greseli, sau omisiuni, pe care le faci:
1. Nu iei deloc in calcul costurile proiectarii si dezvoltarii unui mecanism. Acestea au fost suportate de firmele mari, nu de micile firme care asambleaza ceasuri cu mecanisme de la ETA sa ualti producatori.
2. Atribui marketingului (prin costurile asociate) un rol mai mult negativ.
Fa, te rog, un exercitiu de imaginatie: daca nu ar mai exista deloc publicitate si un consumator ar trebui sa-si cumpere un anume obiect, cum ar putea el sa afle informatii despre posibila existenta a mai multor produse din care ar putea sa aleaga?

[emilmaga]

Pretul unui ceas ca de altfel al oricarui produs este format din:
- costul direct asociat produsului( materiale, manopera, detailed design...)
- costul indirect ( staff, logistica, costuri fixe organizatie,concept design, publicitate...)
- profitul firmei, cat isi permite fiecare in functie de notorietatea si cota de piata

Pretul este direct proportional cu costurile & profitul urmarit si invers proportional cu productia (de acea o serie limitata e mereu mai scumpa).
Costurile directe sunt oarecum asemanatoare la firmele mari si la cele mici, diferenta de pret vine din costurile indirecte si din profit. Costurile indirecte in industrie sunt in medie intre 10% si 35% asociate unui produs, adaugand profitul de 15%-40% vedem ca pretul final platit de consumator reflecta doar o fraciune din costul efectiv al materialelor si manoperei, probabil undeva intre 25% si 50%.
Cand cumparati un ceas de la o firma mica, probabil jumatate din bani reprezinta materialele si manopera asociate, cand cumperi de la o firma mare, probabil costul de productie este doar un sfert din pret.

Marketingul este un cerc vicios care il loveste tot pe consumator, toate costurile asociate promovarii unui produs sunt platite de cumparator fiind incluse in pretul "umflat"; daca incepand de maine nu ar mai fi reclame la TV, pe strada si in reviste, cred ca oamenii ar fi mai atenti la ce cumpara si face alegeri mult mai bune decat cele actuale influentate de imagini si informatii cosmetizate si de multe ori falsificate.

As remarca doua greseli, sau omisiuni, pe care le faci:
1. Nu iei deloc in calcul costurile proiectarii si dezvoltarii unui mecanism. Acestea au fost suportate de firmele mari, nu de micile firme care asambleaza ceasuri cu mecanisme de la ETA sa ualti producatori.
2. Atribui marketingului (prin costurile asociate) un rol mai mult negativ.
Fa, te rog, un exercitiu de imaginatie: daca nu ar mai exista deloc publicitate si un consumator ar trebui sa-si cumpere un anume obiect, cum ar putea el sa afle informatii despre posibila existenta a mai multor produse din care ar putea sa aleaga?

Proiectarea a fost omisa fiind un element dual ( le-am bagat in citatul de mai sus):
- proiectare conceptuala ar trebui inclusa la costurile indirecte deoarece reprezinta procesul de cercetare si perfectionare care nu poate fi asociat direct unui produs
- proiectare detaliata in care se realizeaza desenele de executie ce poate fi asociata direct productiei, deci intra in costuri directe
Legat de remarca cu marketingul, este o parere personala; in mare marketing=publicitate+studii de piata. Eu ma legam de firmele care ajung sa cheltuie sume exorbitante in publicitate; topul e condus de Rolex, se pare ca in 2013 au cheltuit spre 100 milioane USD in publicitate, banii astia sunt platiti intr-un final de toti cumparatorii, Rolex nu face "pomeni".